Decizia nr. 1 Consiliul Director decide anularea participarii Membrilor si simpatizantilor Bio- Romania la actiunile de protest organizate de FNPAR (Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania) si AGROSTAR (Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe), datorita incompatibilitatii Agriculturii Ecologice cu revendicarile punctului 7 din solicitarile Comitetului de Criza „Salvati Agricultura”, pana la discutarea si gasirea unei solutii in cadrul consiliului director al FNPAR.

Fata de problemele Agriculturii romanesti si pozitia Asociatiei Bio-Romania mentionam urmatoarele: in primavara anului 2010 Asociatia Bio România a devenit membra a Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din România, FNPAR. Considerentele care au stat la baza acestei decizii au fost urmatoarele: FNPAR este singura entitate asociativa din agricultura româneasca afiliata la COPA – COGECA, cea mai puternica institutie asociativa la nivel european şi in consecinta cel mai puternic lobby-ist pe lânga Comisia Europeana.
in scurt timp Asociatia Bio – România a devenit membra a doua grupuri de lucru ale COPA – COGECA:
Grupul de lucru pentru Biodiversitate;
Grupul de lucru pentru Agricultura Ecologica. in cadrul acestor grupuri de lucru se contureaza viitoarea Politica Agricola Comuna şi consideram util pentru comunitatea agricola europeana sa cunoasca realitatile şi potentialul agriculturii româneşti in aceste domenii de importanta majora atât pentru viitoarea politica agricola comuna, cat si pentru protectia mediului şi pentru sanatatea consumatorilor.
Un alt motiv pentru care Asociatia Bio – România a aderat la FNPAR a fost acela de a face cunoscute valorile Agriculturii Ecologice in rândul fermierilor din Agricultura Conventionala.
Aceasta scurta experienta s-a dovedit utila, foarte multe asociatii de fermieri dorind sa experimenteze modul de productie al Agriculturii Ecologice. Asociatia Bio – România sustine multe dintre punctele identificate de Comitetul de Criza, prin care solicita suportarea de la bugetul de stat a taxei de certificare şi inspectie din Agricultura Ecologica, ca masura de imbunatatire a calitatii produselor agricole, cum ar fi urmatoarele:

Solutii pentru plata PNDC impreuna cu SAPS catre agricultorii romani pentru cresterea competitivitatii acestora si pentru echilibrarea balantei de plati externe;

Initierea si punerea in aplicare a masurilor privind stabilirea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat prevazute de Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1857/2006 de aplicare a art. 87 şi 88 din Tratatul ajutoarelor de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii din domeniul productiei de produse agricole si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001;

Crearea legislatiei si obtinerea acordurilor CE cu privire la aprobarea cadrului general de acordare a ajutoarelor de stat producatorilor agricoli, in conformitate cu Liniile directoare comunitare, privind ajutoarele de stat, in sectorul agricol si forestier 2007-2013.

Reabilitarea si transformarea sistemului national de irigatii, pentru ca agricultorii sa-l poata folosi;

Realizarea investitiilor in spatiile de depozitare ale produselor agricole;

Promovarea si implementarea instrumentelor care sa duca la inlocuirea Legii 381/2002- calamitatile in agricultura;

Promovarea regulilor nationale privind autorizarea importurilor produselor agroalimentare din state terte;

Sustinerea pietei laptelui de vaca. Reformarea sistemului de plati a ajutoarelor, in cazul sectorului de crestere al bovinelor;

Sustinerea sectorului de cresterea ovinelor si caprinelor, sectorul cu cel mai mare aport in PIB dintre sectoarele zootehnice;

Masuri pentru sustinerea sectorului de legume si fructe;

Masuri si instrumente pentru sustinerea sectorului apicol;

Masuri pentru sustinerea sectorului piscicol;

Masuri pentru sustinerea agriculturii bio. Asociatia Bio – România şi-a asumat urmatoarele obiective:

Acordarea unui sprijin financiar incepând de la 230 euro/ha, diferentiat pentru diferitele tipuri de culturi astfel: cereale, plante tehnice, legume in câmp, legume in solar, vita de vie, livezi, culturi furajere, paşuni, stupi de albine / familie, ferme de melci / hectar, etc.

75% din investitiile din domeniul agriculturii şi procesarii ecologice certificate sa fie nerambursabile, cofinantarea din partea fermierilor sa fie de 25%.

Pentru stimularea conversiei fermelor de subzistenta in microferme ecologice performante propunem ca solicitantii sa beneficieze de punctaj suplimentar(15 puncte), acordat numai fermelor de subzistenta care doresc infiintarea unei microferme ecologice, iar cofinantarea pentru proiectele de pâna la 30.000 de euro sa fie de 90% fonduri nerambursabile, 10% cofinantare solicitant.

Pe baza Directivei Europene şi a legislatiei nationale privind ajutorul de Stat in agricultura (imbunatatirea calitatii produselor), operatorii din agricultura ecologica sa beneficieze de subventionarea 100% din valoarea taxei de inspectie şi certificare.

Conform punctului 7 al Declaratiei de la Sibiu, adoptata cu ocazia infiintarii Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio România, cerem sprijinul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, al Ministerului Sanatatii, al Ministerului Economiei, Comertului şi Mediului de Afaceri, pentru achizitionarea de catre stat a alimentelor ecologice, utilizate pentru hrana copiilor in gradinite şi şcoli şi a bolnavilor din spitale, dupa modelul Bulgariei, Ungariei şi al altor state membre U.E.

Masuri pentru sustinerea sectoarelor de crestere a pasarilor si porcilor – in special pentru asigurarea bunastarii acestor categorii de animale;

Masuri pentru sustinerea investitiilor in infrastructura agricola;

Masuri pentru sustinerea producatorilor romani de tractoare si masini agricole;

Initierea instrumentelor de sustinere a agricultorilor cu privire la accesarea creditelor precum si pentru absorbtia rapida a fondurilor europene din PNDR; 19. Masuri pentru diminuarea evaziunii fiscale, comertul intracomunitar favorizeaza evaziunea prin comercializarea “la negru”, datorita absentei TVA;

Politica de impozitare, in productia de materie prima agricola, incurajaza comercializarea la “negru” si descurajaza introducerea productiei agricole autohtone, pe piata organizata;

Evitarea modificarii permanente a legislatiei cu privire la comercializarea produselor agroalimentare; Combaterea evaziunii FISCALE din agricultura şi industria alimentara consideram ca este prioritatea majora pe care Statul Român trebuie sa o rezolve printr-un efort de vointa politica, alaturi de asigurarea cofinantarii şi reducerii birocratiei pentru accesarea in totalitate a fondurilor europene destinate României.

Fata de punctul „7” al Comitetului de Criza „Salvati Agricultura”, punctul de vedere al Asociatiei Bio – România este urmatorul:

Organismele modificate genetic – OMG, sunt interzise in Agricultura Ecologica, prin legislatia europeana si nationala.

Extinderea cultivarii OMG in România poate compromite practicarea Agriculturii Ecologice;

Consideram ca este afectata Biodiversitatea prin cultivarea OMG. In consecinta, daca din punct de vedere legal se permite chiar si experimental cultivarea OMG in tara noastra, Asociatia Bio-Romania nu poate sa sustina acest tip de culturi sub nicio forma.
Speram ca punctul nostru de vedere va fi inteles corect de celelalte asociatii de fermieri membrii ai FNPAR si sa fim acceptati in continuare in cadrul federatiei, dupa modelul Copa-Cocega, in care sunt reprezentate toate cele 3 forme de agricultura permise din punct de vedere legal in Europa.
Noi credem si dorim sa demonstram ca Agricultura Ecologica este o solutie viabila si sustenabila pentru viitorul agriculturii .
Prin practicarea Agriculturii ecologice, Agricultura poate deveni dintr-o problema, o solutie pentru mediul inconjurator si pentru dezvoltarea durabila a spatiului rural. Prezenta decizie a fost adoptata şi redactate astazi, 31.08.2010, la asociatie , in 3 (trei) exemplare originale.

Consiliul Director al Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica – BIO ROMÂNIA -

Întâlnirea coordonată de şeful Asociaţiei Bio – România, Marian Cioceanu, a reprezentat o oportunitate pentru toţi agricultorii care încearcă promovarea produselor sănătoase pe piaţa internă şi de ce nu internaţională de a vedea la propriu ce înseamnă o biofermă.

Locaţia nu a fost aleasă la întâmplare dacă ne gândim la faptul că Bucovina reuneşte la ora actuală peste 80% din producătorii agricoli ce se mândresc cu produsele bio pe care le comercializează în ciuda problemelor de care se lovesc la tot pasul.

În prezenţa fostului ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, actualul preşedinte al Consiliului judeţean Suceava şi vicepreşedinte al partidului de guvernământ, producătorii bio şi-au exprimat nemulţumirile, şi nu puţine la număr, precum şi propunerile pentru ca România să devină un centru al produselor de gen.

“Turismul este la pământ, despre industrie nici nu mai are rost să vorbim, aşa că agricultura ecologică este singurul domeniu ce mai poate ridica ţara asta”, a declarat unul dintre producătorio prezenţi la conferinţă, făcând referire la solul României care “nu este infectat de producţia agricolă masivă derulată în ultimii ani în ţările vestice”.

Conform afirmaţiilor făcute de preşedintele Marian Cioceanu, zona Bucovinei este oricând un exemplu pentru întreaga Românie în ceea ce priveşte agricultura bio fiind de altfel “singura care s-a chinuit să respecte standardele impuse în contextul actual. La începutul anului, în ţara noastră mai existau circa 1700 de producători bio, iar mai bine de 80% dintre aceştia sunt din Bucovina. Este un exemplu ce trebuie urmat tocmai de aceea am organizat această conferinţă aici pentru ca ceilalţi fermieri să preia din modelul existent”.

În altă ordine de idei, Asociaţia îşi doreşte strângerea tuturor nemulţumirilor într-un memorandum pe care urmează să-l înainteze ministrului de resort pentru ca şi “fermierii ecologici din România să intre pe picior de egalitate cu colegii lor din Uniunea Europeană ceea ce nouă ne-a lipsit, adică să primim subvenţii dedicate agriculturii ecologice”, a conchis Marian Cioceanu.

Sursa: newsbucovina.ro

ASOCIAŢIA OPERATORILOR DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ  –  “BIO-ROMÂNIA”, având certificatul de înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor nr. 3555/202/2008, Cod de Identificare Fiscală 24532374, este un puternic partener de dialog cu autorităţile statului, sprijină crearea condiţiilor economice favorabile de dezvoltare a producţiei, procesării şi comerţului cu produse ecologice româneşti.

Asociaţia  “Bio-Romania” organizeaza  Conferinţa cu tema “Agricultura Ecologică în Bucovina, un model de urmat”, care va avea loc în data de 18.08.2010 la Mănăstirea Gheorghiţeni, din localitatea Gheorghiţeni, judeţul Suceava, la 6 km distanţă de Mun. Vatra Dornei, pe drumul judeţean 17 B,  incepand cu ora 09.30.

La acest eveniment vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai autorităţilor naţionale, ai Comisiei de Agricultură, Silvicultura şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Senatului României, reprezentanţi ai Comisiei pentru Agricultura, Silvicultura, Industrie Alimentara Şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor, ai organizaţiilor non-guvernamentale, membrii Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul Agriculturii, membrii organizaţiilor non – guvernamentale: Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (F.N.P.A.R), Federaţia Naţionala a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe AGROSTAR, ai mediului universitar, cercetători, reprezentanţii ambasadelor UE şi ai ţărilor candidate,  şi mass media.

`           În speranţa că veţi  fi alături de noi la această Conferinţă în efortul de educare, informare şi constientizare a societăţii româneşti privind obiectivele asumate de către Asociaţia noastră, vă rugăm să confirmaţi prezenţa pe e-mail: office@bio-romania.org, pe fax: 0318 174072, sau telefonic la numărul 0374 006 994.

Descarcati FORMULARUL DE CONFIRMARE prezenta Conf. Bucovina 18 Aug

Cu deosebit respect,

Marian Cioceanu

Preşedinte

Europa este cea mai mare şi mai dezvoltată piaţă ecologică, însumând peste 50% din consumul global

În Europa şi în SUA, relaţia consumatorilor cu alimentele ecologice este excelentă.

În ţările dezvoltate cota ecologică este destul de mare şi în creştere la o rată de două cifre, cu o cerere care depăşeşte aprovizionarea.

Potrivit datelor consultanţilor de monitorizare ecologică, Europa este cea mai mare şi mai dezvoltată piaţă ecologică, însumând peste 50% din consumul global. Rata anuală de creştere a sectorului în Europa a fost de 15%, depăşind cu 4 ori rata de creştere a sectorului de alimente tradiţionale.

Avântul alimentelor ecologice din Europa de Est

Anumite ţări Est Europene au acum de două ori mai mult teren agricol destinat agriculturii ecologice, cum ar fi cazul ţărilor din Europa de Vest. De asemenea experţii prezic un viitor luminos industriei din ţările fostului bloc comunist.

Christof Arndt, coordonator de proiect la EkoConnect Dresden (grup non – profit), care promovează agricultura ecologică din Europa de Est, a spus IPS (agenţie străină de presă) următoarele: „Ultimii ani au văzut o dezvoltare uriaşă în domeniul agriculturii ecologice, producţiei alimentare ecologice şi a consumului în Europa de Est; piaţa se dezvoltă foarte repede – în pofida crizei economice”.

În Europa de Est sub comunism, majoritatea producţiei agricole a fost colectivizată şi controlată de stat. În momentul căderii regimurilor, câţiva fermieri au început să ofere produse ecologice. Aceştia au fost văzuţi iniţial ca şi o curiozitate de mulţi consumatori, alimentele ecologice fiind disponibile în masă într-un ritm destul de încet. Însă în ultimul deceniu, mai multe ferme şi pieţe de desfacere au fost create, consumul de produse ecologice crescând exponenţial.

În Bulgaria, numărul terenurilor agricole destinate agriculturii ecologice a crescut de 27 de ori între anii 2002 şi 2007, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii Bulgar. În Polonia existau 14.900 de ferme ecologice înregistrate în 2008 – cu 300 mai multe decât în 1996.

Potrivit statisticilor de la agenţia Uniunii Europene „Eurostat”, între anii 2007 şi 2008, a doua, a treia şi a patra cele mai mari creşteri în suma totală a terenurilor utilizate pentru agricultura ecologică în UE au fost înregistrate în Bulgaria (+22%), Slovacia (+ 19 %), şi Ungaria (+ 15%). În perioada cuprinsă între 2005 şi 2008, cele mai mari creşteri au fost găsite în Polonia (+ 94%) şi Lituania (+ 89%).

Oficiile de monitorizare a industriilor din ţările individuale au raportat de asemenea creşteri mari în consumul alimentelor ecologice de-a lungul regiunii Est Europene în ultimii ani.

Experţii spun că expansiunea fermelor ecologice, a producţiei şi a consumului de alimente ecologice au fost influenţate de subvenţiile introduse de guverne de-a lungul ultimului deceniu, în combinaţie cu faptul că oamenii au devenit mai informaţi în privinţa produselor ecologice, modificându-şi în consecinţă dietele.

Producţia alimentară şi agricultura planificată comuniste au contribuit la diete naţionale regionale, bazându-se pe alimente bogate în grăsimi, sărace în legume, scopul acestora fiind de a sătura nu de a fi sănătoase. Atunci când a căzut comunismul, dietele au început să se îmbunătăţească încet pe măsură ce obiceiurile alimentare s-au schimbat. Odată cu răspândirea informaţiilor despre beneficiile unei alimentaţii sănătoase, generaţiile mai tinere sunt acum dornice de a încerca produsele ecologice.

Consumatorii din ziua de astăzi sunt foarte informaţi despre produsele ecologice şi vor să fie siguri de alimentele cu care se hrănesc.

Totuşi, industria ecologică din regiune ca un întreg rămâne mică în comparaţie cu cea din Vest. Potrivit Oficiului de Monitorizare Ecologică din Londra, în 2007, în timp ce vânzările din alimente bio şi băuturi la nivel european au atins 20 de miliarde de euro, Europa de Est a însumat doar 60 de milioane de euro din această sumă.

Experţii spun că preţul destul de mare al produselor bio menţin consumul în regiune la una dintre cele mai mici cote din Uniunea Europeană, însă specialiştii din industrie spun că preţurile mari se datorează unei lipse a facilităţilor de a procesa produsul finit, însemnând că mulţi producători Est Europeni ajung să exporte cantităţi mari de materie primă în Europa de Vest pentru a fi procesată. Apoi mare parte din acestea ajung să fie vândute ca şi produse finite în Europa de Vest, cum ar fi pachetele cu biscuiţi sau produse lactate, însă o anumită cantitate este trimisă înapoi în Europa de Est pentru a fi vândută – un proces destul de costisitor şi chiar s-ar putea spune dăunător mediului înconjurător.

Rata de creştere în consumul produselor ecologice a scăzut în timpul recesiunii globale, însă grupurile ecologice îşi menţin pierderile la un nivel scăzut şi temporar şi se aşteaptă la o reîntoarcere către dezvoltarea rapidă odată cu sfârşitul recesiunii.

Ministerul Ceh al Agriculturii a spus că luna trecută aproape 10% din terenul agricol din ţară  a fost dat în folosinţa agriculturii ecologice, de două ori mai mult decât în Germania, potrivit EkoConnect. Numărul fermelor ecologice cehe a crescut la 2700 la finele lui 2009 – o creştere cu 50% faţă de 2008 iar consumul produselor bio a crescut cu 40%.

Piaţa Ecologică în Bulgaria

S-a efectuat un studiu pentru a sublinia caracteristicile pieţei ecologice şi cifra sa de afaceri în Bulgaria în 2008. S-au arătat următoarele:

Cifra de afaceri a produselor ecologice este în creştere;

Există 733 de produse ecologice diferite;

657 dintre aceste produse reprezintă diferite tipuri de alimente, restul fiind cosmetice sau produse de curăţătorie ecologice;

Numai 7% din numărul total de produse ecologice de vânzare au fost fabricate în Bulgaria;

Cifra de afaceri totală pentru produsele ecologice pentru anul 2008 a fost de aproape de 4 milioane de Euro.

Informaţii suplimentare:

2008 – 2010: Apariţia magazinelor specializate în vânzarea produselor ecologice. Expansiunea bazei de produse, oferite de producători şi distribuitori;

În anul 2008: Existau 40 de distribuitori pentru 600 de produse;

În anul 2009: Existau 70 de distribuitori pentru 1200 de produse;

În anul 2010: Existau 106 de distribuitori pentru 2100 de produse;

La sfârşitul lui Iunie 2010 existau 20 de magazine specializate cu produse bio în Sofia, majoritatea importate.

Producţie şi exporturi

Potrivit „Bioselena”, Bulgaria este unul dintre cei mai mari exportatori de plante sălbatice uscate.

De asemenea, Bulgaria exportă fructe îngheţate: zmeură, căpşuni şi afine.

Alte produse importante pentru export sunt: mierea în cantităţi mari, uleiuri esenţiale cum ar fi cele de trandafir, lavandă şi mentă.

Pieţele către care se exportă se află în Europa dar şi în America de Nord şi Japonia.

Opinia majorităţii producătorilor Bio din Bulgaria este aceea că cele mai căutate produse pe piaţa internă sunt cele alimentare. Există o cerere mai mică pentru produsele cosmetice bio şi pentru plante, în timp ce uleiurile esenţiale nu sunt deloc cerute pe piaţa internă.

Produsele non alimentare cumpărate (cosmetice, textile, produse de curăţătorie bio, etc.) sunt de cele mai multe ori importate decât produse în Bulgaria. În prezent originea acestora este în principal din alte state ale Uniunii Europene.

Aşadar, în continuare, se aşteaptă ca produsele fabricate în Bulgaria pentru  cererea internă să fie mai mult alimente bio deoarece acestea sunt cele mai multe produse importate.

Piaţa alimentelor ecologice din Bulgaria

Deşi există deocamdată în cantităţi destul de mici, alimentele ecologice bulgăreşti includ miere, ceaiuri din plante, ierburi, legume proaspete şi conservate, fructe proaspete inclusiv struguri şi căpşuni, iaurt şi miere, brânză de oaie, şi unii dintre marii procesatori de carne plănuiesc să lanseze producţia de cârnaţi bio.

Importurile de alimente organice includ alimente pentru copii, cafea, ciocolată, îngheţată, muesli, orez, ceai, ulei de măsline şi vin.

Majoritatea companiilor bulgăreşti exportă totuşi majoritatea produselor proprii pe baza comenzilor primite de la partenerii externi şi fără a vinde produsul finit ci mai degrabă materia primă (în principiu miere, ierburi uscate, fructe şi legume uscate sau îngheţate).

Datorită acestei practici, aceştia îşi pierd atât profitul din valoarea adăugată cât şi şansa de a-şi constitui propriile mărci.

Există un interes imens în această afacere din partea lanţurilor de magazine tradiţionale şi a magazinelor cu discount. În ciuda faptului că acest tip de magazine acordă prioritate produselor convenabile ca preţ, există un interes evident pentru produsele mai scumpe, ecologice, având locul lor rezervat pe rafturi.

Criza economică din ultimul an s-a dovedit benefică pentru comercianţii care operează cu reduceri.

Există trei lanţuri de magazine cu discount care funcţionează în prezent în Bulgaria: Kaufland, Penny Market şi Plus, care îşi dezvoltă propriile mărci de produse bio, puţin mai scumpe decât echivalentul acestora non bio, însă mult mai ieftine decât produsele întâlnite în magazinele specializate bio.

În urma unei înţelegeri încheiate la sfârşitul lui Iunie 2010, comerciantul German „Lidl” întră de asemenea pe piaţa bulgărească.

Etichetarea

Logo-ul ecologic bulgăresc

Produsele ecologice bulgăreşti prezintă un logo cu o frunză verde şi o gărgăriţă, alături de cuvintele: „Certified Bulgarian Organic Product” (Produs bulgăresc certificat ecologic).

Susţinerea guvernamentală

Uniunea Europeană şi Guvernul Bulgariei promovează conversia spre agricultura ecologică şi acordă subvenţii fermierilor şi producătorilor de alimente pentru a iniţia conversia. Odată cu introducerea SAPARD (Programul pentru accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală), fermierii au avut posibilitatea de a primi suport financiar chiar şi în aşa numita „perioadă de carantină” – perioada de 3 ani de tranziţie solicitată fermelor pentru a permite certificarea produselor acestora în sistem ecologic.

În planul naţional de dezvoltare a agriculturii ecologice din Bulgaria, este menţionat faptul că până în 2013, 8% din terenul agricol din ţară ar trebui să fie utilizat pentru a produce alimente ecologice şi 3
% dintre alimentele comercializate să fie produse ecologice.

Sectorul agricol are nevoie de un sprijin mai serios din partea statului pentru a îndeplini obiectivele de mai sus.

Fondurile Europene alocate agriculturii ecologice până în 2013, însumează până la 80 de euro pe hectar pentru  pajişti şi terenuri de păşunat  şi 512 euro pe hectar pentru podgorii, livezi şi loturi pentru producţia uleiurilor volatile şi a legumelor.

Fermierii pot aplica pentru subvenţii de la Uniunea Europeană sub Programul de Dezvoltare Rurală.

Pentru a afla mai multe informaţii despre Agricultura Ecologică şi despre cum puteţi beneficia de consultanţă, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa de e-mail: comunicare@bio-romania.org şi vom fi fericiţi să vă îndrumăm în folosul protejării naturii!

Asociaţia Bio – România şi-a asumat următoarele obiective:

• Obţinerea de sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru fermierii români,  similar cu cel primit de către ceilalţi fermieri ecologici europeni.

Acesta poate fi obţinut prin renegociarea Planului Naţional de Dezvoltare Rurală de către Ministerul Agriculturii şi Comisia Europeană.

Pentru a beneficia de condiţii similare şi pentru a recupera decalajul faţă de ţările învecinate din cadrul Uniunii Europene, operatorii din agricultura ecologică românească trebuie să beneficieze de următoarele:

• Acordarea unui sprijin financiar începând de la 230 euro/ha, diferenţiat pentru diferitele tipuri de culturi astfel: cereale, plante tehnice, legume în câmp, legume în solar, viţă de vie, livezi, culturi furajere, păşuni, stupi de  albine / familie, ferme de melci / hectar, etc.

• 75% din investiţiile din domeniul agriculturii şi procesării ecologice certificate să fie nerambursabile, cofinanţarea din partea fermierilor să fie de 25%.

• Pentru stimularea conversiei fermelor de subzistenţă în microferme ecologice performante propunem ca solicitanţii să beneficieze de punctaj suplimentar(15 puncte), acordat numai fermelor de subzistenţă care doresc înfiinţarea unei microferme ecologice, iar cofinanţarea pentru proiectele de până la 30.000 de euro să fie de 90% fonduri nerambursabile, 10% cofinanţare solicitant.

• Pe baza Directivei Europene şi a legislaţiei naţionale privind ajutorul de Stat în agricultură (îmbunătăţirea calităţii produselor), operatorii din agricultura ecologică să beneficieze de:

Subvenţionarea  100% din valoarea taxei de inspecţie şi certificare.

Conform punctului 7 al Declaraţiei de la Sibiu, adoptată cu ocazia  înfiinţării Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România, cerem sprijinul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri,  pentru achiziţionarea de către stat a alimentelor ecologice, utilizate pentru hrana copiilor în grădiniţe şi şcoli şi a bolnavilor din spitale, după modelul Bulgariei, Ungariei şi al altor state membre U.E.

Toate aceste obiective sunt parte a PROIECTULUI ECOLOGIC ROMÂNESC, desfăşurat în parteneriat cu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România, prin care dorim ca Statul Român să devină un consumator model, responsabil faţă de mediul înconjurător (www.proiectulecologicromanesc.ro).

Asociaţia Bio România solicită sprijinul Instituţiei Dvs rugându-vă să ne susţineţi pe lângă  instituţiile abilitate, în realizarea obiectivelor enumerate mai sus, ce vor avea rezultate benefice atât în plan social, economic, cât şi al protecţiei mediului.

Vă rugăm să ne susţineţi pentru includerea acestor măsuri în strategia de dezvoltare a agriculturii, elaborată de către comisia prezidenţială.

Dezvoltarea Agriculturii Ecologice, pe măsura potenţialului oferit de Agricultura Românească, reprezintă o soluţie reală pentru depăşirea actualei crize economice, asigurând totodată premizele dezvoltării rurale viabile.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să ne contactaţi pe e-mail: office@bio-romania.org, telefonic: 0374 006 994 (fix), prin fax: 0318 177 111 sau pe mobil 0746 111 888 (Marian Cioceanu).

Cu deosebită consideraţie,

PREŞEDINTE

MARIAN CIOCEANU

Dacă Ministerul Agriculturii ar da curs solicitărilor Asociaţiei Bio-România, în câţiva ani, ţara noastră şi-ar putea disputa supremaţia în Europa în domeniul Agriculturii Ecologice, cu ţări ca Spania, Italia, Germania, Franţa, etc.

Această prognoză a specialiştilor din domeniu se bazează pe următoarele argumente:

a)   Fertilitatea deosebită a terenului agricol din România;

b)   Nivelul redus al poluării chimice a terenurilor agricole cultivate intensiv;

c)    Necultivarea a circa 30% din suprafaţa agricolă a ţării -  cea mai mare parte din acest teren poate fi certificat în sistem ecologic, chiar după numai 1 an de zile;

d)   Suprafaţa mare de păşuni naturale şi păduri, care întrunesc condiţiile de certificare în sistemul Agriculturii Ecologice;

e)   Existenţa a peste un milion de ferme de semisubzistenţă, care pot fi convertite rapid şi eficient în microferme, certificate în sistemul Agriculturii Ecologice, prin programul „Fermierul BIO” lansat de Asociaţia Bio – România.

Datorită faptului că nu s-a mai acordat sprijinul comunitar fermierilor din agricultura ecologică după aderarea României la U.E. în 2007, au ieşit constant din sistem  sute şi chiar mii de fermieri certificaţi în sistemul agriculturii ecologice.   În ianuarie 2010 Ministerul Agriculturii a făcut un anunţ conform căruia pentru anul în curs, se vor acorda prime de până la 3.8 milioane de euro fermierilor care trec din sistemul agriculturii convenţionale în cel al agriculturii ecologice, printr-o perioadă de conversie.

Drept urmare, pentru prima dată în acest an, înregistrarea de noi fermieri în perioada de conversie a crescut foarte mult.

Dacă sprijinul propus spre acordare sub formă de primă pe exploataţie în perioada de conversie, ar fi fost dublat şi de subvenţii de la U.E. destinate fermierilor din agricultura ecologică, atunci numărul fermelor  agricole exploatate în sistem ecologic ar fi  crescut semnificativ şi constant.

O altă măsură propusă de Asociaţia Bio-România, este cea de suportare de la Bugetul naţional, pe baza legislaţiei Ajutorului de Stat, a taxei de certificare pe care trebuie să o plătească anual fiecare operator ecologic.

O altă pârghie economică importantă o constituie sprijinirea investiţiilor, în special în sectorul de procesare, dar şi de producţie agricolă ecologică, prin mărirea la 70% a fondurilor nerambursabile pentru investiţii în Agricultura Ecologică.

Pentru investiţii de până la 30.000 euro în proiecte destinate fermelor de semisubzistenţă, Bio-România a propus ca procentul fondurilor nerambursabile să fie de 90%, măsură ce ar determina transformarea masivă a acestora în microferme rentabile certificate în agricultura ecologică.

Încă de la înfiinţare, Asociaţia Bio-România a solicitat autorităţilor competente ale Statului Român să preia modelul ţărilor vecine (Bulgaria, Ungaria) şi să achiziţioneze alimente ecologice pentru mâncarea copiilor din grădiniţe, şcoli, spitale, etc., ceea ce ar crea o piaţă solidă a produselor ecologice, având ca prim rezultat scăderea preţului acestor alimente, pe lângă beneficiile aduse sănătăţii umane şi mediului înconjurător.

Toate aceste măsuri, pe lângă relansarea durabilă a agriculturii şi spaţiului rural românesc, ar fi rezolvat o parte din problemele de poluare a mediului înconjurător, de conservare a biodiversităţii, de oprire a contaminării apei din pânza freatică şi de reducere a eroziunii solurilor. De asemenea, aceste măsuri ar fi putut menţine starea de sănătate a populaţiei la un nivel mai ridicat, ar fi oprit depopularea satelor prin migrarea forţei de muncă la oraş şi în străinătate, abandonul copiilor, valorificarea superioară a forţei de muncă de la sate, punerea pe piaţa internă şi exportarea unor alimente cu valoare adăugată ridicată şi de calitate superioară şi multe altele.

Membrii Asociaţiei Bio-România, precum şi o serie de instituţii, care şi-au exprimat acordul faţă de măsurile solicitate, speră că persoanele responsabile cu punerea în aplicare a acestor măsuri, vor întreprinde toate demersurile necesare, ca toate aceste forme europene de sprijin de care beneficiază ţările membre să devină realitate şi pentru fermierii români, după ce 4 ani din cei 7 ai actualului exerciţiu bugetar al U.E. au fost pierduţi.

Toţi cei care sunt de acord cu soluţiile propuse de Asociaţia Bio-România, sau doresc să facă propuneri suplimentare care să ajute la dezvoltarea Agriculturii Ecologice în România cu toate implicaţiile pozitive pe care le antrenează, sunt rugaţi să intre pe forumul Asociaţiei la adresa:  www.bio-românia.org.

În demersul nostru sperăm să fim susţinuţi de categorii largi de consumatori, cei care sunt de fapt beneficiarii direcţi şi indirecţi ai Agriculturii Ecologice.

Dorim totodată să reamintim faptul că Asociaţia Bio – România a realizat în Parteneriat cu Asociaţia Naţională Pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPSR) „Proiectul Ecologic Românesc”, care are printre obiectivele sale majore dezvoltarea Agriculturii Ecologice.

În speranţa unui viitor ecologic pentru copii şi nepoţii noştri, Asociaţia Bio-România, aşteaptă ca întreaga societate românească să ia o9atitudine, în ceea ce priveşte relaţia noastră cu natura în care trăim.

Preşedinte

Marian Cioceanu

Asociaţia Bio România, îi va învăţa pe cei mici să-şi formeze obiceiuri alimentare sănătoase şi cum să se menţină voinici, conform dictonului latin Mens sana in corpore sano.

In cadrul programului Taberei de creaţie „Vara pe uliţă” asociaţia organizează diferite concursuri ce işi propun să îi inveţe pe copii să mănânce sănătos, să respecte natura, să o iubească, să înveţe să fie parte integrantă din ea.

Mai jos regasiţi cateva imagini de la primul concurs.

Nu uitaţi să vizitaţi gradina de legume ecologice de la gospodăria judeţului Prahova.

In curând vom avea noi imagini din grădină unde copii continuuă să o îngrijească, iar ea cum este şi normal dă roade. Au apărut primele vinete, primele tomate, primii ardei. Ce poate fi mai minunat?

Vă aşteptăm la următoarele concursuri. Pentru detalii accesaţi link-ul:

http://www.muzeul-satului.ro/tabara_2010_1.php

În primăvara aceasta, Bio-România cu sprijinul  Muzeului Satului, a amenajat o grădină de legume ecologice, în curtea gospodariei Trăisteni, în cadrul Muzeului.

În acest proiect sunt implicaţi: Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio-România, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” şi copiii de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu şi Şcoala Generală nr. 3 din Bucureşti.

Prin intermediul acestui parteneriat, ne-am  propus să învăţăm copiii să protezeje mediul printr-o activitate frumosă şi recreativă: amenajarea unei grădini de legume ecologice..  Totodată, ne dorim ca acest proiect să devină unul pilot pentru toţi cei interesaţi să îşi amenajeze o astfel de grădină.

Aceste activităţi extaşcolare au rolul de a învăţa copiii cum să devină mai responsabili, să îşi facă singuri sau să îşi ajute părinţii în plantarea unei mici grădini de legume, să înveţe să o îngrijească, să combată bolile şi dăunătorii culturilor folosind produse pe bază de plante şi roci minerale, să folosescă culturi alternative şi, cel mai important, de a le insufla copiilor dorinţa de a afla mai multe despre lumea înconjurătoare.

Proiectul are un scop practic, de a educa generaţiile viitoare în privinţa culturilor de legume proaspete, sănătose, gustose, fară a polua mediul, ci dimpotrivă, prin modul de amenajare a culturilor şi lucrărilor de întreţinere folosite, să poată proteja şi imbunătăţi mediul.

Periodic copiii vin să îngrijescă aceste culturi şi  află de la specialiştii Bio România cât mai multe informaţii despre agricultura ecologică şi despre beneficiile aduse de aceasta.

Pe toata perioda desfăşurării taberei de vară „Vara pe uliţă”, copiii prezenţi la aceste tabere de creaţie participă la concursuri cu teme de protejarea mediului, de aranjarea şi îngrijirea unei ferme de legume ecologice, învaţând în acelaşi timp cum să mănânce sănătos.

Se doreşte pe această cale educarea copiilor să respecte natura, să protejeze ecosistemul şi să ducă un mod de viaţă sănătos.

Vita-de-vie ecologica este, in opinia investitorilor din industria vinului, o cultura destul de greu de intretinut, de aceea nu foarte multi mizeaza, deocamdata, pe productia de vin ecologic. Vinul ecologic este un vin produs cu cat mai multe tehnologii naturale, intr-o vie care este intretinuta cu tratamentele specifice, intr-o podgorie fara poluare si de catre o firma in care nivelul de poluare general, incluzand transportul produsului finit, este foarte scazut. Nu multi producatori de vin autohtoni intrunesc astfel de conditii, dar multi dintre ei sunt acum la prima treapta, adica experimenteaza podgoriile ecologice. Motivatia principala de a produce vin ecologic este deja perceptibila pentru mai toti si viticultorii mai spun ca inclusiv schimbarile climatice, care se vor accentua in urmatorii ani, impun schimbarea soiurilor din podgoriile romanesti.

In Romania, exista cateva companii mari care produc deja vinuri ecologice si altele care intentioneaza sa faca acest lucru in viitorul apropiat. Deocamdata, pe piata se vand urmatoarele soiuri de vin ecologic: Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot, Riesling si Chardonnay. E bine de stiut ca, in cazul vinurilor ecologice, aspectul licorii se schimba. Gustul este insa acelasi, chiar mai bun, ne asigura producatorii. Bruxelles, 17/06/2010 – Comisia Europeana a retras ieri propunerea pentru reglementarea vinificatiei ecologice la nivelul UE. Un compromis între statele membre si Comisie nu ar putea fi atins. În timp ce IFOAM UE Group (1) recunoaste angajamentul comisarului Ciolos fata de un regulament credibil, regreta ca a ratat sansa de a finaliza normele de vinificatie ecologica. Cu toate acestea, miscarea ecologica s- a oferit sa se angajeze într-un dialog deschis cu Comisia si cu statele membre pentru a ajunge la o solutie comuna, în viitorul apropiat.

“Apreciem ca domnul Comisar Ciolos ia in serios rolul important pe care alimentele bio si agricultura ecologica il joaca în reforma, in curs de desfasurare, a politicii agricole si alimentare – acum de o importanta critica, având în vedere reforma politicii agricole comune (PAC) post-2013″, spune Christopher Stopes, presedinte al Grupului UE IFOAM. “Mai mult decat atat, eforturile facute de catre Comisie, statele membre si sectorul ecologic precum si dificultatea de a ajunge la un compromis, trebuie recunoscute. Cu toate acestea, este, de asemenea, o cauza pierduta faptul ca propunerea nu a reusit sa fie adoptata pe ultima suta de metri “.

“Un compromis sustinut de majoritatea statelor membre si de sectorul ecologic ar fi fost posibil. Acesta ar fi completat normele deja definite pentru productia de vin ecologic cu normele privind prelucrarea vinului ecologic”, a adaugat Thomas Dosch, vicepresedinte al UE IFOAM Group. Prin reducerea listei cu aditivi permisi si adjuvanti tehnologici, a practicilor oenologice si a nivelurilor sulfitilor la un proces de doar doi pasi, compromisul ar fi garantat inca normele în conformitate cu principiile ecologice. Acesta ar fi oferit o valoare adaugata clara pentru consumatorii de vin ecologic etichetat cu noul logo ecologic al UE “.

Grupul IFOAM UE îndeamna statele membre si Comisia Europeana pentru a gasi împreuna o solute în viitorul apropiat. Scopul este acela de a defini regulile pentru vinul ecologic în UE, care sa permita tuturor regiunilor traditionale de vin sa produca vin ecologic pe baza unei productii credibile.

(IFOAM –EU Regional Group )

Janez Potočnik, comisarul european pentru mediu: „Acest raport accentueaza nevoia urgenta de a trece la o economie bazata pe utilizarea eficienta a resurselor. Va fi un efort titanic, dar esential pentru prosperitatea si calitatea vietii noastre in viitor. Daca vrem cu adevarat sa schimbam modul in care utilizam resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordarile cele mai eficiente si mai productive.”

Angela Cropper, director executiv adjunct al UNEP: „Putem realiza atat o crestere economica durabila, cat si bunastarea mediului. Trebuie sa incepem prin a intensifica actiunile care contribuie cel mai mult la reducerea impactului negativ al umanitatii asupra ecosistemelor. In acest sens, raportul aduce o contributie semnificativa la modul de a gandi al factorilor de decizie, iar la nivel individual, reafirma indemnurile deja cunoscute: mancati mai putina carne, stingeti luminile, izolati-va casele, reglati termostatele la temperaturi mai mici, reduceti aerul conditionat, evitati calatoriile cu avionul si, pe cat posibil, lasati masina in garaj. Toate aceste actiuni necesita eforturi minime, dar cu beneficii maxime pentru sanatatea planetei noastre.”

Principalii poluanti
Raportul „Impactul productiei si al consumului asupra mediului: principalele produse si materiale poluante” este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte ale Comitetului international pentru gestionarea durabila a resurselor. Pe baza unor analize ale ciclului de viata, raportul face o clasificare a materialelor si a energiei necesare pentru productia, consumul si evacuarea produselor si identifica procesele, produsele si materialele cele mai nocive din perspectiva efectelor asupra mediului la nivel global. Pe primele locuri se afla produsele agricole, in special cele de origine animala, mai mult de jumatate din productia agricola vegetala la nivel mondial fiind utilizata pentru hrana animalelor. Sunt, de asemenea, vizati utilizatorii de combustibili fosili, in special companiile de electricitate si alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de incalzire a locuintelor si transporturile. Printre materialele cu cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viata se numara masele plastice, fierul, otelul si aluminiul.

Comitetul prezinta o lista a principalelor tipuri de presiune asupra mediului, care trebuie reduse cu prioritate: schimbarile climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot si fosfor, exploatarea excesiva a resurselor piscicole, a padurilor si a altor resurse, speciile invazive, retelele nesigure de apa potabila, canalizare si salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuinte, expunerea la plumb, poluarea atmosferica urbana si expunerea profesionala la pulberi in suspensie.

Riscurile abundentei
Comitetul prezinta si o serie de dovezi ingrijoratoare care arata ca, odata cu cresterea bunastarii, creste si impactul umanitatii asupra mediului inconjurator, contrar parerii generale conform careia bunastarea ar reduce amprenta asupra mediului.

Raportul arata ca un nivel ridicat de prosperitate poate aduce cu sine modificari de procese si dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale conventionale de poluare a aerului si a apelor, dar, in acelasi timp, duce la intensificarea unor probleme pe scara larga, precum utilizarea energiei si emisiile de gaze cu efect de sera. In ceea ce priveste emisiile de CO₂, „dublarea bunastarii duce, in mod normal, la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente si, uneori, chiar mai mult, in cazul economiilor emergente”, se spune in raport.

*

*        *

Comitetul international pentru gestionarea durabila a resurselor
Comitetul pentru resurse a fost instituit pentru a furniza o perspectiva stiintifica independenta asupra utilizarii resurselor naturale si asupra impactului acestora asupra mediului, in incercarea de a separa cresterea economica de degradarea mediului inconjurator. Sunt luate in considerare parerile unor experti in probleme de mediu din intreaga lume. Comitetul este coprezidat de presedintele UICN, Ashok Khosla, si de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost presedinte al Comisiei pentru Mediu a Bundestag-ului.

Raportul complet este disponibil la adresa: http://www.unep.org/resourcepanel

Conceptul de AgroBiodiversitate functionala (FAB) a fost recent introdus si este tot mai mult folosit ca un cadru în cercetarea stiintifica, in elaborarea politicilor,  avand ca scop punerea in aplicare la ferme.

FAB a fost definita astfel: acele elemente ale biodiversitatii pe scara domeniilor agricole sau peisajelor, care ofera servicii ecosistemice de sprijinire a productiei agricole durabile si care pot oferi, de asemenea, beneficii regionale si globale pentru mediu, precum si pentru publicul larg. (ELN-FAB, 2009, www.eln-fab.eu).

FAB foloseste strategii bazate pe stiinta pentru a optimiza reglementarea, aprovizionarea si serviciile culturale ecosistemice. Sinergiile pozitive exista, de multe ori, printre reglementarea, aprovizionarea si serviciile culturale, precum si conservarea biodiversitatii.

Prin urmare, conceptul de Agrobiodiversitate functionala nu este sinonim cu sisteme de exploatare agricola sau cu alte concepte generale despre agricultura, cum ar fi agricultura ecologica, agricultura durabila sau agricultura multifunctionala. Cu toate acestea, FAB poate fi, cu siguranta, un element al unor astfel de sisteme, la fel cum poate fi si un element al sistemelor conventionale de agricultura sau al peisajului integrat. Diferenta consta în faptul ca FAB subliniaza aplicarea si dezvoltarea practicilor de management pentru a spori în mod specific exploatarea elementelor de agrobiodiversitate pentru rolul lor în furnizarea de servicii ecosistemelor, indiferent de tipul sistemelor de productie agricola la care acestea sunt aplicate.

Beneficiile

Intr-un numar tot mai mare de tari europene vizate, sistemele  agrobiodiversitatii sunt folosite ca un instrument functional pentru realizarea de livrare sustinuta a serviciilor ecosistemice, cum ar fi controlul daunatorilor naturali, polenizarea, ciclul nutrientilor si retentia de apa. Proiecte recente dintr-o serie de tari europene au dat rezultate promitatoare, inclusiv o reducere clara a presiunii danatorilor, precum si a utilizarii pesticidelor la ferme. Aceasta, împreuna cu alte exemple de beneficii cum sunt prezentate mai sus, ilustreaza faptul ca introducerea si mentinerea unor elemente potrivite ale  biodiversitatii sunt esentiale pentru mentinerea functiilor ecologice care asigura o productivitate agricola si o utilizare durabila a resurselor naturale. Prin recunoasterea biodiversitatii ca un element cheie al productiei agricole si prin intelegerea elementelor biodiversitatii care genereaza serviciile ecosistemice, putem genera instrumente pentru agricultori pentru a face sistemele lor de productie mai robuste la tulburari si mai putin dependente de materiile prime externe. Aceasta va fi esentiala pentru a asigura livrarea unor produse alimentare sigure si suficiente, a fibrelor si combustibilului, precum si a serviciilor publice de mediu pentru ca toti europenii sa poata beneficia de pe urma acestora.

Perspective de viitor

Aplicarea efectiva a practicilor bazate pe Agrobiodiversitatea functionala la ferma necesita dezvoltarea cunostintelor interdisciplinare în politici si practici care sa creeze sinergii între diferitele componente ale biodiversitatii si sa furnizeze servicii ecosistemice. Studiul de sinergii si compromisuri între serviciile ecosistemice multiple si  biodiversitate este, prin urmare, un domeniu prioritar de cercetare pentru stiinta de a putea raspunde întrebarilor societatii.  In acelasi timp, schimbul de cunostinte si experienta între partile interesate este esentiala pentru aplicarea practica la nivel de ferma si dincolo de granitele geografice.

Aceste provocari necesita noi abordari de management agricol prin care se realizeaza o concordanta intre alimentele, fibrele si productia de combustibili, cu conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii, în vederea consolidarii furnizarii de servicii ecosistemice în beneficiul sectorului agricol si a societatii în ansamblu. Beneficiile pentru productivitatea agricola pot include îmbunatatirea polenizarii, controlul daunatorilor naturali, ciclul nutrientilor, conservarea apei si, în consecinta o scadere a cererii de materii prime externe, productia de calitate superioara si produse cu valoare adaugata, precum si cresterea rezistentei si capacitatii de adaptare a sistemelor de productie agricola împotriva perturbarilor sau schimbarilor climatice. Beneficiile pentru societate în ansamblu includ reducerea impactului asupra mediului inconjurator, conservarea biodiversitatii salbatice, peisaje estetice si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

In ultimii ani, a inceput sa creasca constientizarea si recunoasterea, in diferite sectoare ale societatii,  a faptului ca utilizarea durabila si conservarea biodiversitatii este cheia bunastarii oamenilor. Biodiversitatea joaca un rol important in furnizarea de servicii ecosistemice, inclusiv cele care sunt esentiale pentru productia agricola durabila. Plantele si animalele salbatice, pietrele de temelie ale biodiversitatii, stau la originea tuturor culturilor si efectivelor de animale domestice si a varietatii din interiorul lor. In plus, componentele biodiversitatii în peisajele agricole, mentin serviciile ecosistemice cum ar fi polenizarea, controlul biologic al daunatorilor, protectia solului si a apei, ciclul nutrientilor si  reglarea climei.

Modificarea gestionarii peisajului si a practicilor agricole alternative pot contribui la pastrarea biodiversitatii in diverse moduri. Cu toate acestea, biodiversitatea în sine nu se traduce automat în serviciile ecosistemice, cum ar fi polenizarea consolidata sau controlul daunatorilor naturali. Pentru optimizarea acestor beneficii, trebuie sa intelegem care elemente ale biodiversitatii conduc aceste servicii ecosistemice. Pe baza acestor informatii, beneficiile pentru productivitatea agricola pot fi generate printr-un design si o gestionare rationala a agro-ecosistemelor si a structurilor de peisaj. Astfel de strategii de management pot varia de la alegerea non-culturilor de vegetatie, cum ar fi marginile câmpurilor, padurile, gardurile si a altor elemente ale non-culturilor, la lucrarile de conservare, rotatie si diversificare a culturilor.

Agricultura este, fara indoiala, una din principalele forte de conducere care influenteaza biodiversitatea in Europa, deoarece aproximativ jumatate din teritoriul UE este utilizat pentru agricultura. Recunoasterea legaturii puternice între biodiversitate si agricultura se reflecta în cadrele politice de la nivelul UE si la nivel national. Pana in prezent, politicile de mediu din UE s-au concentrat, in principal, pe efectele negative al agriculturii asupra biodiversitatii si pe modalitatile de limitare ale acestora. Recent, fermierii europeni si factorii de decizie politica au recunoscut faptul ca productia agricola si biodiversitatea nu trebuie sa fie neaparat în conflict, ci sunt interdependente si se pot întari reciproc. Ca raspuns la aceste perspective în schimbare, factorii de decizie politica au început sa integreze sanatatea ecosistemului în anumite politici sectoriale, cu accent pe valorificarea sinergiilor dintre conservarea biodiversitatii si productia agricola durabila.

Purpose of the visit was to initiate a discussion group on the launching of cooperative projects to promote the organic sector in Romania. BIOKREIS leadership is interested to import Romanian ecological products (cereals, soya, sunflower, herbs, fruit forest, honey, etc.). Also, German specialists offer training, both by means of continuous training and retraining in the School of Ecological Agriculture of Landshut – Schönbrunn (Landshut Ökoschule Schonnbrunn).

In Romania, many farmers are subsistence farmers from farms that wish to convert to organic microfarms. They have the facilities being eligible for receiving the subventions, but they do not have the training and techniques needed for this.

Therefore, they would need continue training, offered by the German side, in the School of Ecological Agriculture of Landshut – Schönbrunn (Landshut Ökoschule Schonnbrunn). Therefore, Biokreis partnership is very useful for this purpose.

In this respect, during a visit to the Ministry of Labour, Family and Social Welfare, together with Mr. Valentin Mocanu Secretary of State, they agreed to start a working group with the aim to convert rural subsistence farms, with the help of German side expertise. They will become profitable organic microfarms providing food and agricultural products with high nutritional value, available for both domestic markets and also for export.

After this visit, German delegation with BIO-ROMANIA Association met with representatives of the Ecological University of Bucharest and representatives of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. Following the discussions, it was agreed that there is the possibility of conducting practical training courses and master students of both universities in Germany, at the institutions which are members of Biokreis.

Also, in the first day of the working visit, the delegation Biokreis, representatives of BIO Romania Association and representatives of the Ministry of Agriculture and Rural Development went to Tulcea, where they could visit: organic farm crop production AGRO EXIM GROUP Tulcea, SC Biodam SRL. – a processor of sunflower and soybean products and the organic vegetable farm SC Veritas SA.

Biokreis representatives were impressed by the visited farms, and by the farming potential of Romania’s Agriculture. Also in Tulcea, at the working visit was organized a round table with producers and organic farmers, especially with those from the south-east of the country.

Following this visit, BIO Romania Association representatives and the members of the delegation Biokreis Germany concluded with a cooperation protocol. This collaboration protocol has the primarily aim to promote each other organization and to develop together programs and activities with strong social implications.

BioKreis Management Association invited the members of Bio Romania to return the visit to Germany.

The conclusions of the Biokreis delegation was that the potential for organic farming is a huge one in Romania, Romania having the resources to become the main exporter of organic products in Germany, instead of China.

Certified Organic Products such as soy, beans, groats, soybean, sunflower seeds, pumpkin seeds, berries, honey, etc. are in deficit on the German market and Romanian environmental quality is compatible to the German market requests.

The Bio-Romania Association wishes to implement the quality standard of BioKreis and the right to use the logo BioKreis for the Romanian products exported to Germany.

Signing the protocol between Bio Romania Association and Biokreis Association at the headquarter of Ministry of Agriculture and Rural Development in Bucharest

Signing the protocol between Bio Romania Association and Biokreis Association at the headquarter of Ministry of Agriculture and Rural Development in Bucharest

Signing the protocol between Bio Romania Association and Biokreis Association at the headquarter of Ministry of Agriculture and Rural Development in Bucharest

Signing the protocol between Bio Romania Association and Biokreis Association at the headquarter of Ministry of Agriculture and Rural Development in Bucharest

According the title of honorary member to the delegation representatives www.biokreis.de

In the hall of the Ministry of Agriculture and Rural Development, the Association of Bio Romania, the delegation members Biokreis participants and members of the MADR

In the hall of the Ministry of Agriculture and Rural Development, the Association of Bio Romania, the delegation members Biokreis participants and members of the MADR

„BIODIVERSITATE ŞI AGRICULTURA ECOLOGICĂ”

04 IUNIE 2010

MATERIAL PREZENTAT DE PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI

MARIAN CIOCEANU

Cifre şi fapte despre BIODIVERSITATE

Date oficiale ale Agenţiei de Mediu Anul 2010

Procentajul speciilor ameninţate cu dispariţia în cadrul Uniunii Europene este următorul: 25% dintre mamiferele marine, 22% dintre amfibieni, 21% dintre reptile, 16% dintre libelule, 15% dintre mamiferele terestre, 12% dintre păsări şi 7% dintre speciile de fluturi.

În acest context, următorii indicatori sunt deosebit de relevanţi:

Între 12% şi 55% dintre vertebrate, nevertebrate şi grupuri de plante sunt ameninţate cu dispariţia la nivel mondial; situaţia dispariţiei speciilor sălbatice vertebrate între 1970 şi 2006 fiind deosebit de gravă la tropice (59 %) şi în ecosistemele de apă dulce (41%) (GBO3, 2010);

Rata de defrişare a pădurilor tropicale a scăzut aproape cu 20% în ultimul deceniu (2000-2010); cu toate acestea, 13 milioane de hectare sunt încă pierdute în fiecare an (echivalentul suprafeţei Greciei) (FAO, 2010);

Aproape 20% din recifele de corali din lumea tropicală sunt deja pierdute şi încă  50% sunt în pericol;

Numai 0,7% din oceane sunt protejate (WDPA, 2010);

La nivel global, aciditatea oceanelor a crescut cu 30% în ultimii 150 de ani, în principal datorită emisiilor de CO2 crescute (UNEP, 2009);

Europa, în prezent, consumă de două ori mai mult decât pot produce mările şi teritoriile sale.

Vă prezentăm mai jos şi alte date preluate de pe site-ul Comisiei Europene pentru Mediu:

În Europa

Specii ameninţate – 42% dintre mamiferele autohtone din Europa, 43% dintre păsări, 45% dintre fluturi, 30% dintre amfibieni, 45% dintre reptile şi 52% dintre peştii de apă dulce sunt pe cale de dispariţie. Aproximativ 800 de specii vegetale din Europa sunt, de asemenea ameninţate.

Pierderea calităţii solurilor – începând cu anii 1950, Europa a pierdut peste jumătate din zonele umede şi majoritatea terenurilor agricole cu o valoare naturală.

Mai puţin pământ virgin – doar 1+3% din pădurile Europei de Vest pot fi clasificate ca „neatinse de oameni”. Zonele virgine se rarefiază şi nu mai reprezintă mai mult de 17% din suprafaţa globului. Consecinţe: echilibrul ecosistemului este pus în pericol şi cercetarea în numeroase domenii  compromisă (jumătate  dintre medicamentele noastre provin din substanţe naturale).

Mări sterile – majoritatea stocurilor de peşte sunt sub limitele biologice sigure.

Din cauza pescuitului excesiv, rezervele se epuizeaza iar un sfert dintre specii sunt in pericol. Rezervele de cod s-au diminuat  cu 97% in 50 de ani!

Capturile anuale de ton rosu  ating aproape 60 000 tone, dublul cotelor impuse in Europa.

În lume

Distrugerea la scară largă – începând cu sfârşitul anilor 1970, o suprafaţă de pădure tropicală mai întinsă decât UE a fost distrusă. Iar o suprafaţă egală cu cea a Franţei este distrusă la fiecare 3-4 ani.

Creşterea pierderilor – vitezele de dispariţie sunt acum de 100 de ori mai mari decât cele determinate prin studierea fosilelor şi se estimează că acestea se vor accelera în continuare. La nivel global, aproximativ 34 000 de specii vegetale şi 5 200 de specii animale sunt pe cale de dispariţie. Dintre speciile evaluate, unul din patru mamifere, una din opt păsări, unul din trei amfibieni şi 70% din speciile vegetale sunt ameninţate.

Din 41 000 specii animale şi vegetale (dintre cele 3.9 milioane recenzate)  studiate de Uniunea Internaţională pentru conservarea naturii, se estimează că  16 000 sunt ameninţate cu extincţia. O specie de animal sau planta dispare la fiecare 20 de minute, in special datorita activitatii umane.

Sursa: Evaluarea Ecosistemelor Mileniului (MEA) a Naţiunilor Unite şi Lista roşie a Uniunii Mondiale pentru Conservare (IUCN).
Situaţia în România

România are aproximativ 3700 de specii de plante superioare dintre care 39 de specii sunt ameninţate, 171 de specii sunt vulnerabile iar peste 1200 de specii sunt rare.

Avem peste 33.000 de specii de animale: nevertebrate şi vertebrate, dintre care sunt ameninţate 9 specii de peşti, 9 specii de amfibieni şi 6 specii de păsări.

România a pierdut, în timp, 400.000 hectare de zone umede.

În 2010 România va avea 20% din teritoriu în regim de situri Natura 2000.

În Delta Dunării avem: 30 de tipuri de ecosisteme, 1900 specii de plante, 3600 specii animale dintre care, 3000 specii de nevertebrate, 135 specii de peşti dintre care 1/3 se pescuiesc comercial si 331 de specii de păsări.

Invitatul Special al evenimentului va fi domnul Pierre Rabhi - agricultor, cercetator, scriitor si cugetator francez de origine algeriana si unul dintre pionierii agro-ecologiei.
Pierre Rabhi este astazi recunoscut ca expert international în securitate alimentara si participa la Conventia Natiunilor Unite pentru lupta împotriva desertificarii. Pierre Rabhi este initiatorul Miscarii Pentru Umanism pe Planeta Pamânt, si lupta pentru pastrarea a ceea ce umanitatea are mai bun si pentru încetarea de a face din planeta noastra un infern de suferinte si distrugeri.
La acest eveniment vor fi invitati si reprezentanti ai Comisiei Europene, ai autoritatilor nationale, ai Comisiei de Agricultura, Silvicultura si Dezvoltare Rurala, din cadrul Senatului României, reprezentanti ai Comisiei pentru Agricultura, Silvicultura, Industrie alimentara si Servicii Specifice din Camera Deputatilor, ai mediului universitar, cercetatori, reprezentantii ambasadelor UE si ai tarilor candidate, si mass media.

În zilele de 1, 2, 3, 4, 5, 6 iunie va avea loc Târgul Bio cu vânzare la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”.

În speranta ca doriti sa fiti alaturi de noi în efortul de educare, informare si constientizare a societatii românesti cu privire la obiectivele noii Politici Agricole Comune, va asteptam la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”. Pentru informatii suplimentare va rugam sa ne contactati prin e-mail, la adresa office@bio-românia.org sau prin fax la nr. 0374006994.

Va multumim si va asteptam!