I N V I T A Ţ I E

CONFERINŢA AGRICULTURA ECOLOGICĂ

ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ:

ROMANIA - GRADINA BIO A EUROPEI

AULA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE

05.06.2012

ASOCIAŢIA OPERATORILOR DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ - “BIO-ROMÂNIA”, asociația patronală din domeniul produselor ecologice, cu certificatul de înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor nr. 3555/202/2008, Cod de Identificare Fiscală 24532374, telefon: 0374/058 057, fax: 0318/174 072, e-mail: office@bio-romania.org, web: bio-romania.org, este un puternic partener de dialog cu autoritățile statului, sprijină crearea condițiilor economice favorabile de dezvoltare a producției, procesării și comerțului cu produse ecologice românești, informarea, educarea şi conştientizarea consumatorilor asupra beneficiilor agriculturii ecologice, asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.

Prin prezenta, vă invităm să participaţi la Conferinţa Internaţională cu tema “Agricultura Ecologică şi Dezvoltarea Rurală” pe care o vom organiza în data de 5 iunie 2012, în Aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Cu acest prilej propunem ca în timpul lucrărilor să aibă loc semnarea documentelor oficiale prin care România va fi desemnată Ţara Anului, la cea mai mare expoziţie de produse ecologice – Biofach Nuremberg 2013.

Programul conferinţei

 “Agricultura Ecologică şi Dezvoltarea Rurală”

09.00 – 09.30: Înregistrarea participanţilor

09.30 – 10.00: Deschiderea oficială a lucrărilor conferinţei

10.00 – 11.30: Sesiunea I a lucrărilor conferinţei

11.30 – 12.00: Pauza de gustări BIO

12.00 – 13.30: Sesiunea a IIa a lucrărilor conferinţei

13.30 – 15.00: Pauză

15.00 – 17.00: Sesiunea de dezbateri şi concluzii

Pentru confirmarea participării vă rugăm să completaţi formularul de înscriere atasat şi să ni-l transmiteţi pe e-mail office@bio-romania.org sau pe numărul de fax 0318174072.

Formular inregistrare_ASAS

Cu stimă,

Marian Cioceanu

Președinte

Pentru mai multe informatii va rugam contactati-ne:

Tel: +40 374 058 057

Fax: +40 318 174 072

E-mail: office@bio-romania.org

Site oficial: www.bio-romania.org

Salonic, 6 mai – Trimisul special al Agerpres Oana Tilică transmite: Implementarea proiectului ecologic românesc gândit de Asociaţia Bio România ar putea crea o piaţă ce ar duce în 2-3 ani agricultura ecologică în România la 15 – 20%, în condiţiile în care, în prezent, producţia şi consumul de alimente ecologice se situează între 1 şi 2%, este de părere preşedintele Asociaţiei, Marian Cioceanu.

Potrivit acestuia, proiectul ecologic românesc şi-a luat ca misiune să conştientizeze atât clasa politică, autorităţile, dar şi opinia publică, mass-media, de faptul că nu se mai poate trăi oricum, produce oricum, fără a se ţine cont de mediul înconjurător.

”Este evident că trebuie să existe o schimbare de mentalitate la nivelul individului asupra modului în care trăim, în care ne raportăm la mediul înconjurător, dar şi în relaţiile interumane, şi să ne orientăm către surse de energie regenerabilă, către o agricultură şi o alimentaţie care afectează cât mai puţin mediul înconjurător şi discutăm despre agricultură ecologică, dar şi despre un consum de carne mai redus, întrucât carnea este un aliment extrem de poluant pentru mediul înconjurător”, a declarat, pentru AGERPRES, Marian Cioceanu.

Potrivit acestuia, în viziunea proiectului ecologic românesc, această schimbare de mentalitate ar trebui să fie dată de statul român, care să devină un exemplu.

Cioceanu a explicat că, la nivelul fiecărei societăţi, statul este cel mai mare consumator, prin angajaţii săi, prin instituţii, iar aceştia, împreună cu familiile lor, ar trebui să ia parte activ la reciclarea produselor.

”Statul trebuie să fie un model. Este foarte uşor să pui taxe pe poluare, pe faptul că am aruncat hârtia pe jos, dar, înainte de a exercita acest rol coercitiv, eu cred că statul trebuie să fie un model pentru societate şi, astfel, noi am dat această viziune proiectului românesc prin care sperăm ca un Guvern responsabil ar României să îşi asume acest proiect ecologic românesc”, a arătat preşedintele Bio România.

El a subliniat că acest proiect ecologic românesc nici măcar nu este costisitor la nivelul bugetului, iar toate primăriile, secţiile de poliţie, şcolile şi alte instituţii ale statului ar trebui să monteze panouri de apă caldă solară, panouri fotovoltaice de producere a energiei regenerabile.

”Costă cam 3.000 de lei un stâlp de iluminat public cu panou fotovoltaic garantat 25 de ani. Pentru maşinile folosite la ministere există varianta electrică, hibrid etc., iar pe noi ne interesează, pe de o parte, pentru protejarea mediului, pentru că este fără îndoială o diferenţă enormă între poluarea pe care o face o cultură de grâu în sistem ecologic şi una convenţională, prin acele îngrăşăminte cu care se dă, prin acele tratamente cu pesticide. Deci, alimentele ecologice ajută la protejarea mediului înconjurător”, a precizat acesta.

El a subliniat că este simplu, fiind vorba doar de a înţelege un fenomen, o viziune, a o aplica şi, astfel, România ar putea să fie prima ţară din Europa ca producţie şi consum de produse ecologice.

”Eu cred că potenţialul pe care îl are România va fi valorificat în acest domeniu al agriculturii ecologice şi de departe vom fi prima ţară în Europa ca producţie şi consum de produse ecologice dacă acest proiect ecologic românesc va deveni realitate”, a mai spus Marian Cioceanu.

Pe lângă măsura ce vizează ca statul să devină un model, ar mai trebui luată o măsură, respectiv aceea de a schimba modul de impozitare.

”De ce să impozităm munca şi capitalul şi profitul şi nu am impozita poluarea, pentru că, astăzi, producem, să zicem într-o seră, astfel: se betonează pământul, se pune o vată minerală şi cu un furtun de chimicale şi se produc 600 de tone de roşii pe hectar, de seră, foarte ieftine, pentru că producţia este mare. Lumea este fericită că mănâncă roşii ieftine, dar celelalte costuri le suportăm noi toţi”, a precizat Cioceanu.

Acesta a arătat că se referă la nota de plată pe care România, ca stat, o plăteşte la spitale şi farmacii pentru degradarea mediului cu acele chimicale. Nota de plată este, în opinia preşedintelui Bio România, această compensare a medicamentelor pentru că acele produse ieftine, care, practic, duc la boli.

”Toate costurile cu protecţia mediului şi cu sănătatea nu sunt incluse în costul acelei roşii. Ni se pare ieftină, o folosim, o promovăm, o perpetuăm, dar toate aceste costuri le plătim indirect şi, atunci, mi se pare mult mai corect şi eficient să taxăm zero ceea ce nu produce costuri post-factum, în cazul în speţă cu roşiile, deci nişte roşii ecologice să nu le mai taxăm cu TVA. Aceasta să fie zero, impozitul pe profit să fie zero sau foarte mic, iar aceste alimente, cu cât sunt mai chimizate sau în procesele de producţie se poluează mediul mai mult sau se afectează sănătatea consumatorilor mai mult, cu atât taxarea să crească pe modelul autoturismelor – care mi se oare o măsură corectă – ca în funcţie de capacitatea cilindrică să fie taxat. Această taxare mi se pare benefică pentru toată economia”, a mai arătat Marian Cioceanu.

De asemenea, acele produse ale tehnologiei, care utilizează sau creează energie regenerabilă, ar trebuie să fie taxate zero.

”Mai mult, ele ar trebui să fie subvenţionate de la stat, pentru că se creează o economie în timpul utilizării lor, nu mai avem noxe etc.”, a conchis preeşedintele Bio România. AGERPRES/(A – Oana Tilică)

Salonic, 4 mai /Agerpres/ – Trimisul special AGERPRES Oana Tilică transmite: Creşterea preţului la petrol este un sprijin pentru agricultura ecologică, pentru că fermierii de subzistenţă, cel puţin în România, nu mai au acces din punct de vedere financiar la substanţele chimice de sinteză şi se întorc la metodele tradiţionale, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Bio România, Marian Cioceanu.

”Tot ce înseamnă îngrăşământ chimic şi mare parte din pesticide se obţin pe bază de petrol, or, ştie toată lumea că acest preţ al petrolului continuă să crească şi eu consider că este un sprijin divin pentru agricultura ecologică pentru că, cel puţin în România, micii fermieri de subzistenţă nu mai au acces din punct de vedere financiar la substanţele chimice de sinteză şi se întorc la metodele tradiţionale, iar asta nu face decât să fie bine pentru pământ, pentru sănătatea celor care consumă astfel de produse alimentare”, a declarat, joi, Marian Cioceanu, la conferinţa ”Agricultura ecologică – sensul divin al agriculturii?”, care a avut loc miercuri şi joi la Salonic.

În context, acesta a atras atenţia că dacă România va reuşi să aibă o politică prin care să uşureze şi să legifereze prin  certificare aceste producţii ecologice din sistemul tradiţional atunci va avea şi pentru consumul intern, dar va putea şi să exporte produse cu valoarea adăugată foarte mare, ceea ce va crea o situaţie mai bună în plan social pentru fermieri.

”Marea problemă este să putem explica tuturor părţilor interesate că aceasta este o cale bună şi să le prezentăm mijloacele şi argumentele, ca să-i determinăm să urmeze această cale a agriculturii ecologice”, a precizat preşedintele Bio România.

El a subliniat că s-a demonstrat că aceste tehnologii ecologice, aflate în armonie cu mediul înconjurător, sunt mai ieftine decât tehnologiile clasice, convenţionale, prin chimizare.  De exemplu, o metodă tradiţională de înlocuire a erbicidării la grâu este înlocuirea dispozitivelor de pulverizare a pesticidului cu o ţesală de buruieni, care nu costă nimic şi care nu afectează nici plantele şi nici solul.

”Se ştie că după ce semeni grâul, într-o anumită fază de dezvoltare a acestuia,  apar primele buruieni. Atunci se trece cu un tractor care are montate nişte rezervoare conectate la nişte duze şi se pulverizează un erbicid care, în contact cu buruienile, le distruge, iar grâul, aparent, nu este afectat. Totuşi, în intimitatea ei şi în buna desfăşurare a plantei, tot ce este viu este afectat de aceste pesticide. Nu mai vorbim despre bacteriile din sol care sunt şi ele afectate”, a arătat Marian Cioceanu.

Acesta a adus ca argument faptul că s-a demonstrat că fertilitatea solului, din cauza utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, este în continuă scădere şi solurile se degradează.

”Deci, în sistemul convenţional, se face erbicidarea. În sistemul agriculturii ecologice, se trece la fel cu tractorul peste lanul de grâu, dar în loc de rezervoare şi duze de pulverizat otravă, în spatele tractorului se agaţă aşa-numita grapă de buruieni care este, practic, un pieptene ce trece peste grâul răsărit şi înfrăţit. Buruienile, care acum se formează şi sunt mult mai firave decât grâul, sunt dezrădăcinate şi se usucă, în timp ce grâul este puţin deranjat de această grapă. De altfel, această operaţiune este chiar benefică pentru viitoarea plantă şi, cu acelaşi consum de energie fizică, cu aceeaşi trecere cu tractorul peste cultura de grâu, într-o parte aplici erbicidul care este foarte scump, iar pe cealaltă parte agăţi doar o ţesală de buruieni, care nu afectează în nici un fel armonia din sol, iar relaţia plantă-sol-aer-apă nu este afectată”, a explicat preşedintele Bio România.

Tot la grâu, dar şi la alte plante, unii fermieri din zona Bărăganului – nu foarte mulţi – aplică un tratament foliar cu îngrăşământ, care are şi efect insecticid, care constă într-un macerat de urzici.

”Aceşti fermieri acum, primăvara, dau câte 10 – 20 de lei pe un sac de urzici pe care copiii sau alţi oameni din sat le adună de la marginea pădurii. Fermierul pune aceste urzici în nişte bazine cu apă şi le lasă la soare timp de două săptămâni, iar maceratul acesta este un excepţional îngrăşământ foliar, un insecticid foarte bun, este mult mai ieftin, nu poluează nici mediul, nici planta şi nici viitorul aliment, fiind benefic, aşa cum este motto-ul agriculturii ecologice stabilit de Uniunea Europeană ‘Good for nature, good for you’”, a conchis preşedintele Bio România. AGERPRES/(A – Oana Tilică)

Salonic, 4 mai /Agerpres/ – Trimisul special AGERPRES Oana Tilică transmite: Un minister care reuneşte domeniile agriculturii şi mediului, inclusiv partea de reglementare şi control, după modelul austriac, ar putea fi o soluţie pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc, a sectorului agricol, dar şi pentru  protejarea mediului înconjurător, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Bio România, Marian Cioceanu.

”Ca membru în Comisia prezidenţială de elaborare a strategiei agriculturii, am propus modelul austriac. Fostul Minister al Agriculturii al lor şi cel al Mediului au fost unite cu Apele, Pădurile, inclusiv partea de reglementare şi de control a tot ceea ce înseamnă protecţie a mediului, într-un minister care se numeşte scurt, succint şi foarte la obiect Ministerul Vieţii”, a explicat, pentru AGERPRES, Marian Cioceanu, făcând referire la anunţurile potrivit cărora domeniul pădurilor urma să revină la Ministerul Agriculturii, după ce a fost repartizat la Ministerul Mediului, după care s-a revenit la situaţia prezentă.

În opinia acestuia, este ”logic şi de bun simţ” ca tehnologiile agricole legale şi acceptate, precum chimizarea agriculturii, care afectează mediul înconjurător, să fie supuse controlului, iar reglementarea folosirii acestor tehnologii, precum şi activitatea de control, să fie supuse aceleiaşi politici şi controlate de acelaşi minister.

”Această soluţie ar rezolva problema, iar în momentul în care politicile în agricultură sunt gândite pentru a fi implementate trebuie să se ţină cont şi de costurile  financiare, dar mai ales de costurile de protecţie a mediului şi de protecţie a sănătăţii populaţiei”, a precizat Marian Cioceanu.

Preşedintele Bio România crede că modelul austriac este unul ”de urmat” şi speră ca Executivul ce se va forma după alegerile parlamentare din toamnă să înţeleagă acest concept şi să îl aplice pentru ca România să poată să se îndrepte către o dezvoltare durabilă a satului, a agriculturii, dar şi să asigure o păstrare a mediului înconjurător în bune condiţii pentru generaţiile viitoare.

”Practic, din punctul meu de vedere, Mediul nu ar trebui să fie decât o agenţie sau un organism, o autoritate a statului care să reglementeze şi să controleze respectarea reglementărilor. Restul, politici de dezvoltare, ar trebui să fie în domeniul agriculturii, mai ales că agricultura, după industrie, este al doilea mare poluator la nivel planetar. Şi atunci, pe de o parte, dai voie să poluezi mediul, iar pe de altă parte vii şi amendezi. Ar trebui ca ambele domenii să fie în aceeaşi structură şi, atunci când se elaborează o strategie, să zicem pentru agricultură, să se ţină cont din start de limitările impuse de protecţia mediului şi să se dezvolte soluţii ecologice”, a subliniat Cioceanu.

În acest context, el a adăugat că există soluţii de fertilizare ecologică, de combatere a dăunătorilor în sistem ecologic, soluţii aflate în armonie cu mediul înconjurător.

”Nu îl afectează, ci echilibrează lanţurile trofice şi interacţiunea dintre diferite componente ale mediului înconjurător. Le echilibrează, le armonizează”, a mai spus acesta. AGERPRES/(A – Oana Tilică)

Salonic, 3 mai /Agerpres/ – Trimisul special AGERPRES Oana Tilică transmite: Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică “Bio România” pregăteşte lansarea unui magazin online de vânzare a produselor ecologice iar la certificarea fermierilor care realizează aceste produse va colabora cu TUV Austria.

Preşedintele Bio România, Marian Cioceanu, a declarat pentru AGERPRES că, deşi nu a semnat contractul cu TUV Austria pentru implementarea acestui standard privat adresat fermierilor, bazele colaborării au fost discutate.

“Încă nu am semnat contractul, dar pot anunţa public, pentru că bazele colaborării au fost discutate şi ne-am pus de acord: Bio România va colabora pentru implementarea acestui standard privat adresat fermierilor pentru produse recomandate de Asociaţie cu TUV Austria, în parteneriat. Ei sunt un organism de certificare cu o reputaţie foarte bună şi de aceea ne-am şi orientat către ei. Cu asta se ocupă, au proceduri, au oameni instruiţi, iar noi venim cu standardele noastre. Întotdeauna echipele de audit vor fi mixte, formate dintr-un auditor de la TUV Austria şi un membru al Asociaţiei Bio România, care vor audita aceşti producători şi produsele recomandate de România”, a precizat Marian Cioceanu.

Potrivit preşedintelui Bio România, membrii acestei asociaţii, dar şi membrii simpatizanţi, vor putea achiziţiona produsele de pe acest site, cu discounturi cuprinse între 15% şi 20%.

Bio România mai are un proiect, pentru care nu a găsit încă finanţare. Este vorba despre un soft care să fie implementat la unităţi de comercializare – lanţuri de magazine, supermarketuri, magazine naturiste – şi, pe baza unui card de membru, la casa de marcat, să se obţină discounturi negociate între Asociaţie şi retailer pentru produsele recomandate de Bio România

“Prima implementare a acestui soft şi a acestui program va fi făcută pe acest site de comercializare. Disconturile vor fi de 15% – 20%, în funcţie de ceea ce vom putea negocia cu producătorii care vor comercializa produsele prin site-ul nostru”, a subliniat acesta.

Cioceanu a explicat că ideea de a crea un magazin online de produse ecologice, în special de produse recomandate de Bio România, este urmare a faptului că cea mai mare problemă a societăţii româneşti din zilele noastre o constituie lipsa de încredere, generată de lăcomia producătorilor în general, care vor să obţină profit maxim indiferent de consecinţe, şi atunci calitatea alimentelor oferite este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării.

“Nu mai este un secret pentru nimeni că fermierii care produc pentru piaţă, în marea lor majoritate, au două sectoare de producţie – cel mai mare care produce pentru piaţă, unde chimizează cu tot ce este mai modern şi mai toxic, depăşind de multe ori dozele maxim admise, şi o altă zonă de produse, unde are o producţie dedicată consumului familiei lor şi, eventual, al rudelor şi prietenilor, unde utilizează un sistem de producţie foarte apropiat de cel ecologic, fără aceste substanţe chimice sau folosite în doze limitate şi substanţe care nu sunt dăunătoare”, a arătat Marian Cioceanu.

În plus, el a adăugat că a primit foarte multe cereri de la membrii simpatizanţi ai Asociaţiei ca să le fie recomandaţi fermieri care produc ecologic sau cât mai aproape de acest standard.

“Plecând de la constatarea că de multe ori te duci la piaţă şi iei, de exemplu, o roşie românească de la ţăran – dacă o fi ţăran, că şi aceasta este o întrebare – şi nu ştii cât de sănătos este acel produs, plecând de la cererea membrilor, simpatizanţilor noştri, de a oferi produse sigure, care să provină de la nişte fermieri pe care poate să îi recomande cineva, cum ar fi Bio România, noi am elaborat un standard propriu al Asociaţiei pentru produsele recomandate de noi şi în cazul produselor tradiţionale şi naturale, care, chiar dacă nu sunt obţinute în sistemul de agricultură ecologică, respectă câteva principii pe noi le recomandăm”, a subliniat preşedintele Asociaţiei, dând ca exemplu magiunul de Topoloveni.

În ceea ce priveşte stadiul în care se află acest magazin online de produse ecologice, Marian Cioceanu a spus că acesta se află în lucru, o mare problemă reprezentând-o distribuţia. În acest sens, sunt în curs o serie de negocieri cu câteva firme de curierat rapid, mai ales pentru zonele mai îndepărtate.

“Proiectul a demarat deja, însă avem multe probleme tehnice, plus că producătorii trebuie auditaţi după standardul Bio România. Practic, tehnic, platforma de site este gata, dar gama de produse pe care am putea-o oferi mâine este de 10 – 15 şi ne-am gândit că ar fi bine ca măcar de la 20 – 30 de produse în sus să oferim. Un termen realist pentru finalizarea proiectului este, probabil, luna iunie. În iunie sperăm că va deveni funcţional şi se va dezvolta pe măsură ce tot mai mulţi producători se vor alătura acestui program, dar şi în măsura în care cumpărătorii îl vor folosi. Din semnalele pe care le avem, cred că site-ul va fi un succes”, a conchis Marian Cioceanu.

Realizarea magazinului de vânzare online a produselor recomandate de Bio România face parte dintr-un proiect cu fonduri europene, care a demarat în octombrie 2011. Proiectul, care vizează promovarea produselor ecologice în România şi în Germania, are o perioadă de implementare de trei ani şi un buget de 1,3 milioane de euro. Contribuţia Uniunii Europene este de 50%, cea a Ministerului Agriculturii, prin APIA, este de 30%, iar Bio România contribuie cu 20%. AGERPRES

Salonic, 3 mai /Agerpres/ – Trimisul special AGERPRES Oana Tilică transmite: Numărul fermierilor care activează în sistemul agriculturii ecologice ar putea ajunge anul acesta la 20.000, estimează preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică “Bio România”, Marian Cioceanu.

“Practic, am intrat în ultima lună pentru înregistrarea ca fermier în sistemul agriculturii ecologice. Sfârşitul lunii mai este data limită până la care un fermier se poate înscrie la Direcţia Agricolă ca operator şi, din semnalele pe care le avem, credem că anul acesta vom atinge cifra de 20.000 de fermieri”, a declarat, miercuri, la Salonic, Marian Cioceanu.

Potrivit acestuia, anul 2011 a fost unul remarcabil pentru agricultura ecologică din România.

“Cred că suntem pe locul 1 în lume la procentul de creştere a numărului de fermieri certificaţi înregistraţi oficial la Ministerul Agriculturii în sistem ecologic. Acest procent este de 300%. Noi sperăm în 2012 la o dublare a numărului, ceea ce în valoare absolută este să depăşim performanţa de anul trecut, adică de la 7.000 de ferme ecologice noi să avem anul acesta 10.000″, a subliniat Cioceanu.

Preşedintele Bio România a declarat, miercuri, în conferinţa “Agricultura ecologică – sensul divin al agriculturii?”, organizată la Salonic, că numărul producătorilor de produse ecologice s-a triplat în ultimii doi ani, ajungând la 10.000, de la 3.300, unul dintre motive fiind şi sprijinul acordat acestora de Uniunea Europeană.

“Am reuşit ca în 2010 să facem o reparaţie a sistemului legislativ şi de strategie în domeniul agriculturii ecologice. La momentul aderării la Uniunea Europeană, România era singura ţară din UE fără subvenţii pentru agricultură ecologică, iar din 2008 am reuşit să determinăm Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să obţinem în 2010 subvenţii pentru micii fermieri care trec de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, iar în 2011 am avut bucuria să constatăm că am ajuns pe locul 1 în lume. S-a triplat numărul de operatori. De la 3.300, am ajuns la 10.000 de fermieri certificaţi în sistem ecologic, însă, aşa cum subvenţiile sunt dedicate celor mici, această triplare a fost făcută pe seama micilor fermieri”, a explicat el.

Cioceanu a atras atenţia că este evident că sistemul convenţional bazat pe îngrăşământ chimic şi pe substanţe de combatere chimică a dăunătorilor a demonstrat că, pe termen scurt, măreşte producţia, este benefic pentru producţie, dar nu şi pentru calitatea producţiei. Pe termen mediu şi lung s-a demonstrat foarte clar că acesta afectează resursele – solul, apa şi biodiversitatea. În viitoarea Politică Agricolă Comună 2014 – 2020 sistemul de subvenţie este orientat către unul care să asigure o degradare minimală sau o conservare a solului, apei şi biodiversităţii.

“Ultimele directive şi reglementări europene au interzis foarte multe categorii de substanţe de combatere chimică în agricultură  şi, astfel, de la câteva mii de substanţe de combatere s-a ajuns la 200, iar aceste substanţe de combatere permise în agricultura convenţională, gradul lor de toxicitate şi de risc este unul mult mai scăzut faţă de ceea ce a fost acum 5 – 10 ani, deci constatăm că întreaga PAC a Europei se îndreaptă spre această zonă de agricultură ecologică, dezvoltare durabilă”, a conchis preşedintele Asociaţiei. AGERPRES/(A – Oana Tilică)

Salonic, 2 mai /Agerpres/ – Trimisul special Agerpres, Oana Tilică, transmite: Semnarea contractului prin care România devine oficial ţara anului în 2013 (Country of the Year) la cel mai mare târg de produse bio din lume – Biofach, organizat anual în luna februarie la Nurenberg (Germania), este una dintre aşteptările pe care preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică “Bio România”Asociaţiei Bio România, Marian Cioceanu, le are de la ministrul desemnat al Agriculturii, Daniel Constantin.

“Sperăm ca actualul Guvern să finalizeze contractul prin care România va fi ţara anului la Biofach Nurenberg. Este cea mai mare manifestare de agricultură ecologică din lume şi să fii acolo ţara anului înseamnă că eşti în lumina tuturor celor preocupaţi de acest sector”, a apreciat, miercuri, Marian Cioceanu, în conferinţa “Agricultura ecologică – sensul divin al agriculturii?”, organizat la Salonic.

El a precizat că iniţiatorul acestui program de ‘ţara anului’ la Biofach Nurenberg a fost iniţiat de fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, la “propunerea şi insistenţele” Asociaţiei Bio România.

“Din această fluctuaţie de guverne, domnul Tabără a iniţiat acest program de ţara anului, la propunerea şi insistenţele noastre. Apoi, dânsul nu a mai fost ministru şi domnul Fuia (ministru al Agriculturii care i-a succedat lui Valeriu Tabără – n.r.) a dat acordul verbal printr-un secretar de stat, care a discutat cu cei de la Nurenberg. Dar trebuie semnate documentele şi sperăm ca viitorul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, să finalizeze, pentru că neamţul este neamţ. Trebuia cam cu un an înainte semnate documentele. Acum, mai avem deja doar opt luni şi este cam târziu pentru ei”, a explicat Marian Cioceanu.

Preşedintele Bio România a adăugat că, în 2012, România a fost ţară parteneră la târgul de la Berlin, aceasta fiind, în opinia sa, una dintre reuşitele agriculturii româneşti de a se face cunoscută pe plan mondial.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), suprafaţa de culturi bio în România reprezintă 2,25% din totalul terenului agricol, în 2010 fiind în creştere de 17 ori faţă de anul 2000, iar în 2011, faţă de 2010, aceasta a crescut cu 13,5%.

În ceea ce priveşte exportul de produse organice, România a exportat în 2009 circa 136.000 de tone, totalizând 103 milioane de euro, iar în 2010 a ajuns 150.000 tone, în sumă de 150 de milioane de euro. AGERPRES/(A – Oana Tilică)

Agricultura bio, de exemplu, e in mare voga in Occident. Cei care se ocupa de alimentele bio foarte sanatoase de altfel, fac averi uriase. La noi insa, agricultura ecologica nu e incurajata deloc. Fermieri sunt doar o mana de oameni care se zbat sa supravietuiasca de pe o zi pe alta.

In Bucuresti, sunt doar patru magazine care vand alimente bio. Nici nu e nevoie de mai multe, cata vreme putini oameni stiu ce inseamna alimentatia naturala.

Consumam de trei ori mai putine produse bio decat media europeana si de cinci ori mai putine decat Germania.

Toate produsele bio sunt facute din ingrediente curate, asa cum le-a lasat natura, fara interventia chimiei alimentare sau a vreunei industrii dornice de profit.

Willy Schuster, de la ferma Mosna din Sibiu, este unul dintre putinii producatori de branza eco din Romania. Ca sa fie certificata, hrana vacilor trebuie sa provina dintr-un sol nepoluat si netratat cu niciun fel de substante chimice.

Romania esta una dintre putinele tari ale Europei care mai detine astfel de terenuri. Exista patru milioane de hectare de pasune, care in ultimii zece ani n-au fost atinse de vreun produs chimic.

Maxine, un student francez venit pentru cateva luni in tara lui Dracula incearca sa deprinda obiceiurile bio. In tara lui, mulsul se face mecanizat, asa ca noua lectie de viata il prinde usor nepregatit.

In comertul larg, in lapte gasim  E211 sau benzoatul de sodiu, care provoaca urticarie si agraveaza astmul. La conservare, se mai foloseste si E621 sau glutamatul monosodic, despre care specialistii spun ca este una dintre cele mai cancerigene substante. Laptele bio inseamna insa santate curata.

Contine acizi grasi de tip omega 3, care ne protejeaza impotriva afectiunilor cardio-vasculare si intarzie imbatranirea celulara si vitamina E care ne  ajuta in lupta cu colesterul de exemplu.

Curat inseamna insa scump. In strainatate, ar putea costa de doua sau chiar de trei ori mai mult.

La noi, deocamdata, sunt mai ieftine decat in alte tari europene pentru ca si clientii sunt putini. Si totusi, Willy reuseste sa supravietuiasca, mai ales dupa ce impreuna cu alti doisprezece biogospodari a pus pe picioare un magazin cu mancare ecologica.

Pentru ca nimic nu este mecanizat, productia bio este mai mica cu 50%. De aceea, si pretul produselor este mai mare. Un kilogram din casul de pe masa familiei Schuster ar putea costa la Bucuresti -  60 de lei kilogramul. Willy Schuster nu castiga mai mult de 1.000 de euro, dar are si alte satisfactii.

In jur de 15-25% dintre terenurile Romaniei, netratate chimic, ar putea fi folosite pentru obtinerea unor produse bio. Agricultura ecologica  inseamna si tentatia unor castiguri usoare.

Familia Voicu castiga in fiecare an 20.000 de lei noi in pietele din Drobeta Turnu Severin, Oradea sau Timisoara, convingand clientii ca vand produse facute suta la suta natural.

Eugenia Novac, agricultor din Seica Mare isi creste rosiile numai cu apa, balegar si resturi de plante. A invatat de la italieni, sa cultive si rucola – o planta folosita in salate, foarta cautata pe piata occidentala.

Isi vinde rosiile curate cu doar un leu mai mult pe kilogram fara de cele tratate chimic, iar profitul profitul e de doua mii de euro pe luna.

Gandacii trebuie adunati cu mana, iar bolile plantelor trebuie sa fie tratate cu ceaiuri.

Un fermier care vrea sa intre in agricultura ecologica trebuie sa obtina un certificat de la un organism de inspectie privat. Trebui sa plateasca o taxa anuala intre 100 si 200 de euro si sa primeasca vizitele periodice ale unui inspector. Abia apoi se poate inregistra la Ministerul Agriculturii pentru a primi sigla AE, garantia ca produsul vine din agricultura ecologica.

In Romania, sunt inregistrati in prezent peste 3500 de producatori bio, iar suprafata totala a culturilor ecologice a crescut de peste 10 ori din anul 2000 pana in prezent. Exista aproape 200.000 de hectare de pasuni, cereale legume si fructe.

La sfarsitului anului trecut fermierii romani cresteau in sistem ecologic aproape 90.000 de animale. Si totusi, producem inca prea putin. O nisa cu potential pe care romanii inca o ocolesc. Radu Panait a facut avere profitand  de ezitarea agricultorilor pentru culturile bio si s-a apucat sa importe aceste alimente inca din 2002. Afacerea lui va rula anul acesta 1,4 milioane de euro.

Radu Panait vinde pe luna cate zece tone de zahar brun bio adus din Brazilia. Si tot din firma lui pleaca spre supermarket-uri lapte din soia sau orez, care ajunge la raft la un pret de 8-9 lei cutia sau faina ecologica din Ungaria, la 4 lei punga. Romania ar putea deveni exportator serios, daca cineva ar pune in valoare potentialul tarii noastre.

Suntem nesemnificativi pe harta consumatorilor de alimente bio, cata vreme anul trecut media vanzarilor in Uniunea Europeana a ajuns la 14 miliarde de euro. Desi ar avea atuurile necesare, tara noastra ramane inexistenta pe harta europeana a agriculturii ecologice. In primul an dupa integrare, fermierii ecologici nu au primit niciun leu de la autoritati si au toate sansele sa fie inghititi de gigantii industriei alimentare. Iar dorinta de a trai sanatos risca sa para deseori un simplu moft.

sursa : PROTV

INVITAŢIE SIMPOZION CU TEMA

Deschiderea seminarului  Romanian Organic Forum – Nürnberg 2012  a fost deschis  de Presedintele Asociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica Domnul Marian Cioceanu  , dupa care au tinut un speech urmatorii :

 1.  Mr.  Meier – Biokreis

 2. Matthew Holmes – OTA -  The importance of equivalency and market access through the GOMA project as well as other efforts, and how it has benefited organic trade in Canada.

 3.  Nada Miskovic    – Organic in Serbia

 4. Johannes Gutmann, Director General – Geschaftsfuhrer, Sonnentor Austria  -”Unde Bucuria Creste In Mod Natural” – Economia si Ecologia  -agricultura ecologica, sustenabilitatea, dezvoltarea regionala, prezervarea identitatii regionale si promovarea pe piata mondiala.

 5. Simona Panait – MADR

 6. Gabriel Garban – APDRP

 7. Barna Tanczos – SS MADR

Este pentru prima oară când într-un an se majorează de trei ori numărul operatorilor din sistemul ecologic. Dacă la finele lui 2011 aveam 3.800 de operatori în sistem, acum sunt în jur de 10.000, majoritatea fiind fermieri mici, de subzistenţă, care deţin suprafeţe de teren de trei până la 20 hectare sau agricultori cu 3-5 vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi”, a declarat  preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică – “Bio-România”, domnul Marian Cioceanu.

INVITAŢIE SIMPOZION CU TEMA

Aceste conferinţe sunt organizate la iniţiativa Asociaţiei Bio-România şi a Filialei Mureş a Asociaţiei, cu scopul de a explica fermierilor (din fermele mici de subzistenţă) din jud. Mureş, cum anume pot fi accesate fondurile europene prin programul „Fermierul BIO” pentru suprafeţele mici de teren – de la 3000 mp care trec în sistemul agriculturii ecologice, primind plăţi suplimentare de la Agenţia APIA cuprinse între 1500 – 4500 de Euro pentru fiecare an de conversie.

Asociaţia Bio – România se angajează să promoveze produsele micilor fermieri bio în cadrul magazinelor din România cât şi la export dacă la nivelul comunelor se înfiinţează puncte de colectare a produselor ecologice. Intrarea micilor fermieri în sistemul agriculturii ecologice va asigura obţinerea sprijinului financiar destinat acestor fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună începând cu 01.01.2014.

Aceste conferinţe au fost iniţiate de către Dl. Marian Cioceanu – Preşedintele Asociaţiei Bio – România şi Dl. Nicu Aurel Bumb – Preşedintele Filialei Mureş a Asociaţiei Bio – România cu sprijinul Prefecturii şi Consiliului Judeţean Mureş şi a primăriilor.

Alături de reprezentanţii Asociaţiei Bio-România au participat la conferinţe: Dl. Octavian Liviu Bumbu – Secretar de Stat în cadrul MADR, Dna Cristina Fabian – Consilier în cadrul MADR, Marius Paşcan – Prefectul Judeţului Mureş,   Ing. Guşatu Ileana Camera Agricolã Judeţeanã Mureş, Dr. Ing. Antal Lehel – director executiv adjunct OJDRP Mureş, Dr. Ing. Alin Sever Marinescu – Serviciul de Industrie Alimentară din cadrul MADR, Ing.  Ioan Cristian Chirtes, Vicepreşedinte Consiliul Judeţean Mureş, Lucia Romanescu, Director Executiv al Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), Ioan Tet – Director Executiv APIA Mureş, Dr. Fegyverneky Sandor – Director Direcţia Sanitară Veterinară, Liviu Timar – Director Executiv DADR Mureş.

INVITAŢIE SIMPOZION CU TEMA

Degeaba vrem noi sa producem bio, ca fondurile europene nu mai ajung pentru toti doritorii. In numai un an s-a triplat numarul de ferme si culturi ecologice, dar suma totala pentru subventii abia a crescut cu un milion de euro.

E deja clar ca anul acesta agricultorii din sistemul bio vor primi mai putini bani. Nu e de mirare ca unii dintre ei se gandesc sa isi dea productia la export, iar noi sa mancam chimicale.

De patru luni functioneaza, in zona Agronomie din Bucuresti, o moara, un cuptor si o patiserie cu produse bio.

Este unul dintre cei 10.000 de operatori care au decis anul trecut sa devina eco. Au fost de trei ori mai multi ca in 2010. Vestea buna e ca se asteapta o crestere si in 2012. Vestea proasta e ca noii veniti vor primi mai putini bani.

Pentru 2011, Uniunea a acordat Romaniei aproape 3,1 milioane de euro, iar suma urma sa fie pastrata si pentru 2012.

In fata avalansei de doritori, Ministerul Agriculturii a cerut o suplimentare si a obtinut numai un milion de euro. Altfel spus, daca anul trecut un producator bio primea chiar si 3.000-4.000 de euro, acum, pentru ca sunt mult mai multi, ajutorul scade.

Ministerul Agriculturii crede ca nu e cazul sa dea, separat, alti bani, fata de ce a stabilit deja Comunitatea Europeana.

''La ora actuala, produsul bio nu mai este unul de nisa, care trebuie sustinut financiar in mod deosebit. Produsele bio au devenit produse de consum in masa", declara Stelian Fuia, ministrul agriculturii.

Extinderea suprafetei cultivate in regim bio, de la doar 2% cat e acum, depinde de profitul cu care ramai.

In Romania, cerealele, mierea, fructele de padure si vinul organic se vand cu 30% mai ieftin fata de tarile din jur. Ar fi pacat, spun producatorii, ca in lipsa de solutii sa-si vanda toata marfa peste hotare.

România este oficial ţara parteneră în 2013 la cel mai mare târg de produse bio din lume - Biofach, organizat anual în luna februarie la Nurenberg (Germania), anunţul fiind făcut public, joi, de organizatorii târgului Biofach - Nurenberg Messe, într-un lunch de presă oferit ziariştilor acreditaţi.
Oficialii germani au precizat că în următoarele zile va fi discutat contractul cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, instituţia prin care se va derula parteneriatul, ulterior urmând să fie făcute publice detaliile referitoare la costuri, obligaţii şi oportunităţi.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a sprijinit din 2006 participarea sectorului agriculturii ecologice la 10 târguri şi misiuni economice internaţionale, angajamentele de export pe acest sector fiind estimate la 65 de milioane de euro.
'Sprijnul Ministerului Economiei s-a concretizat în mai multe faze şi aş începe cu strategia de export 2005-2009 elaborată de MECMA cu sprijinul International Trade Center din Geneva, sectorul agriculturii ecologice fiind selectat printre cele 16 sectoare de producţie prioritare pentru dezvoltarea exportului românesc. În cadrul programului de susţinere şi promovare a exportului susţinut de MECMA, firmele producătoare şi exportatoare din sectorul agriculturii ecologice au fost pentru prima dată promovate la târguri şi expoziţii internaţionale de profil. MECMA a sprijinit din 2006 participarea sectorului la 10 târguri şi misiuni economice internaţionale, manifestări la care au participat 90 de firme exportatoare, care au realizat întâlniri de afaceri cu aproape 4000 de firme străine, iar estimările în ceea ce priveşte posibilitatea realizării unor angajamente la export se ridică la 65 de milioane de euro', a declarat, joi, pentru AGERPRES directorul general adjunct în MECMA, Cristian Cutaş.
Acesta a precizat că din 2007, de când România participă la Biofach, a crescut interesul nu numai al operatorilor bio ci şi cel al partenerilor de specialitate.
'Dacă în 2007 am participat cu 10 firme româneşti care au realizat contacte cu 35 de firme străine, în 2011 au expus 20 de firme, care au avut discuţii de specialitate cu 1.157 de firme străine. Se poate vedea importanţa acestui sector pe piaţa bio europeană şi mondială, dar şi interesul potenţialilor parteneri pentru produsele româneşti. România este în 2012 la a şasea participare la Biofach cu 20 de firme, pe o suprafaţă de 300 de metri pătraţi', a subliniat Cutaş.
Datele furnizate de reprezentatul MECMA arată că suprafaţa de culturi bio în România reprezintă 2,25% din totalul terenului agricol, în 2010 fiind în creştere de 17 ori faţă de anul 2000, iar in 2011, faţă de 2010, aceasta a crescut cu 13,5%.
În ceea ce priveşte exportul de produse organice, România a exportat în 2009 circa 136.000 de tone, totalizând 103 milioane de euro, iar în 2010 a ajuns 150.000 tone, în sumă de 150 de milioane de euro.
România este prezentă în pavilionul 4 cu 24 de firme, 20 cu stand propriu, iar patru prin Asociaţia Bio România. În data de 17 februarie, în pavilionul României, va avea loc seminarul Romanian Organic Forum - Nuremberg 2012, unde vor participa consulul general al României la München, Brânduşa Predescu, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Barna Tanczos, precum şi reprezentanţi ai MECMA- Departamentul de Comerţ Exterior, ai organizatorului Biofach, dar şi companii germane.
După deschiderea oficială a târgului, eveniment susţinut de ţara parteneră din acest an - India - va avea loc semnarea unui acord între Uniunea Europeană şi Statele Unite în domeniul comerţului cu produse ecologice.
Dacă 'Săptămâna Verde' de la Berlin este cel mai mare târg de agricultură şi industrie alimentară din lume cu vânzare, Biofach este mai mult un eveniment de promovare şi de degustare a unor produse obţinute numai din agricultura ecologică certificată, în vederea încheierii unor contracte ulterioare, fiind mai puţin un târg destinat vânzărilor. Ultima zi a târgului, respectiv în data de 18 februarie, este singura în care unii expozanţi îşi vând produsele aduse în cadrul expoziţiei.
Biofach 2012 se desfăşoară în perioada 15-18 februarie 2012, costul unui bilet de intrare fiind de 38 de euro.

Sursa : Radio Romania Antena Satelor

Acesta a subliniat că prin apariţia acestei asociaţii va fi mult mai uşor să se impună la nivel mondial coduri CAEN pentru produsele bio. “La ora actuală nu există codul CAEN pentru produsele bio, deci nici date statistice pe producţie, procesare, import, export, ceea ce îngreunează previziunile şi business-ul”, a arătat preşedintele Bio România.

De asemenea, Bio România a realizat primul ghid al investitorului străin pentru agricultura eco din România, în colaborare cu catedra UNESCO a Universităţii Bucureşti şi sub îndrumarea unor profesori din Elveţia.

“Este o primă ediţie de început acest prim ghid al investitorului străin pentru agricultura eco din România. Vom continua cu primul marketing al pieţei bio din România, atât ca producţie, procesare şi comercializare. Este o lucrare ambiţioasă, fără fonduri speciale, o radiografie a pieţei bio din România şi a tendinţelor ei pentru a putea orienta investitorii. Poate găsim şi o formă ca autoritatea să sprijine acest studiu ca un mijloc util prin care investitorii străini să vină să investească în România”, a spus Marian Cioceanu.

În privinţa exporturilor de produse bio, şeful Bio România a menţionat că în ultimii ani s-a înregistrat anual o creştere de 30%, care s-ar putea dubla până în 2015.

“În primul rând, consider că subvenţiile acordate pe suprafaţă împreună cu o subvenţie de nivel dublu pentru perioada de conversie ar face ca marii fermieri din agricultura convenţională să treacă, măcar parţial, în bio şi atunci cifra de afaceri şi exporturile bio se vor dubla. Piaţa mondială o cere, doar că trebuie producţie. De asemenea, dacă ajungem la o suprafaţă de 5% cultivată în sistem bio şi vor exista anumite facilităţi pentru IMM-uri în vederea stimulării procesării în sistem ecologic, precum şi pentru asociere şi comercializare prin grupuri de producători certificaţi este posibil să atingem exporturi de 1,5 miliarde de euro în 2015″, a subliniat Marian Cioceanu.

Potrivit acestuia, agricultura României este bizonală, putând fi efectuată nu numai în sistem intensiv, ci şi ecologic.

“Agricultura României este bizonală, una care se face în câmpie, după model american, de tip intensiv şi pe suprafeţe mari, dar din fericire se poate practica şi în sistem ecologic, unde există producţii rezonabile la hectar. Trebuie stimulată procesarea pentru a avea fabrici de pâine, de ulei, de lapte pentru a transforma materia primă”, a mai adăugat şeful Bio-România.

Potrivit estimărilor făcute de reprezentanţii MADR, România ar putea ajunge la exporturi de produse ecologice de peste 1,5 miliarde euro în următorii cinci ani, dacă acest sector va fi sprijinit de autorităţi, în condiţiile în care exporturile de astfel de produse au fost estimate la 200 de milioane de euro pentru 2011. În ceea ce priveşte consumul intern de produse ecologice, acesta este estimat de asociaţia patronală la circa 80 de milioane de euro, jumătate din această valoare provenind din produsele româneşti, respectiv din miere, vin şi panificaţie, iar cealaltă jumătate din importurile realizate în special de marii retaileri. România deţine la ora actuală doar un procent din total consum produse ecologice, faţă de 6% în Germania.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic a crescut de la 260.000 hectare în 2010 la aproximativ 300.000 de ha în 2011, dar raportat la suprafaţa agricolă de nouă milioane de hectare este încă o suprafaţă nesemnificativă. Şi numărul operatorilor din agricultura ecologică a înregistrat o creştere în 2011, faţă de anii 2008-2010, ajungând la 10.000, cei mai mulţi deţinând însă suprafeţe mici şi animale puţine.

La fel ca în anii trecuţi, România continuă să exporte cu precădere cereale, miere, fructe de pădure şi foarte puţin produse procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie. Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

România este la a şasea prezenţă la BioFach, justificată de faptul că este în primele 20 de ţări din lume exportatoare de produse agricole certificate ecologic.

“La ora actuală, pentru fermierii mijlocii şi mari care doresc să treacă la agricultura convenţională la agricultura bio nu există nici un sprijin financiar, în perioada de conversie, care poate fi de la 2 până la 5 ani. Din acest motiv a explodat numărul de fermieri mici din sistem, practic s-a triplat în 2011, deşi suprafaţa certificată îşi păstrează trendul de 20-30%, iar raportat la suprafaţa arabilă este mult mai puţină. Sperăm să înceapă renegocierea PNDR cu Comisia Europeană şi să fie aprobat şi acest tip de sprijin. Dacă se va renegocia în acest an, în 2013, aşa cum s-a triplat numrul fermierilor anul trecut aşa se va tripla terenul arabil din sistem eco. Ne dorim modelul francez de subvenţionare a fermierilor din sistemul ecologic, care oferă în perioada de reconversie un sprijin financiar dublu deoarece costurile sunt cele mai mari în acea perioadă, iar beneficiile cele mai mici. În perioada de conversie produsele nu pot fi etichetate ca ecologice şi nici vândute”, a precizat Marian Cioceanu.

Renegocierea PNDR este doar o decizie politică

“În 2010 am obţinut sprijin pentru micii fermieri din perioada de conversie, adică o sumă fixă dată anual celor care trec de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, iar în 2011 a fost primul an când fermierii mari au primit sprijin pe suprafaţă, tot o sumă fixă care pleacă de la 153 de euro pe hectar şi poate ajunge şi la 400 de euro/ha pentru terenul cultivat în sistem ecologic, dar numai dacă a trecut de perioada de conversie. Din păcate, conversia nu a fost prinsă în această schemă. Este important terenul agricol, pădurile, păşunile, dar consider că baza producţiei vegetale organice o constituie terenul arabil. Dacă se va ajunge la 2% din suprafaţa arabilă a ţării în sistem ecologic, locul nostru în Europa şi în lume ar creşte cu câteva poziţii, iar dacă atingem un procent de 5%, cât este media europeană, vom fi primii în UE”, a explicat preşedintele Bio România.

România are o suprafaţa agricolă cu un potenţial extraordinar pentru agricultura ecologică, respectiv câmpiile româneşti, potrivit acestuia. Totuşi, o mică măsură din câmpiile româneşti se află în sistem ecologic, circa 100.000 de hectare certificate, dar raportat la cele 9 milioane de ha pe care le deţinem este foarte puţin, a continuat preşedintele Bio România. Acesta consideră că, în următorii ani, dacă România nu va fructifica şansa de a deveni unul dintre primii producători de produse bio din Europa, locul va fi ocupat de ţările vecine.

“Ucraina şi Rusia au un potenaţial mult mai mare decât cel românesc pe aceste sector, în special Ucraina, unde nu sunt multe ferme bio, dar media pe fermă este de câteva sute sau mii de hectare, ale fostelor IAS-uri care au trecut la agricultura eco, sunt un succes şi vor intra în câţiva ani, poate după integrare, pe această piaţă, iar ne vom pierde locul definitiv”.

Suprafaţa cultivată în sistem ecologic a crescut în România de la 260.000 hectare în 2010 la aproximativ 300.000 de ha în 2011, dar raportat la suprafaţa agricolă de nouă milioane de hectare este încă o suprafaţă nesemnificativă. Numărul operatorilor din agricultura ecologică a înregistrat o creştere în 2011, faţă de anii 2008-2010, ajungând la 10.000, cei mai mulţi deţinând însă suprafeţe mici şi animale puţine.

La fel ca în anii trecuţi, România continuă să exporte cu precădere cereale, miere, fructe de pădure şi foarte puţin produse procesate, precum brânzeturi, vinuri sau produsele de panificaţie.Ţările europene sunt principalele pieţe de export ale României pentru produsele ecologice, Germania, Austria sau Belgia fiind printre ţările care importă masiv materie primă obţinută în sistemul ecologic autohton, dar şi principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piaţa românească.

România este la a şasea prezenţă la BioFach, prezenţa justificată de faptul că este în primele 20 de ţări din lume exportatoare de produse agricole certificate ecologic.

sursa Capital                  Autor: Andreea Pandelea

România și-a trimis din nou reprezentanții la cel mai mare târg de produse organice din lume, BioFach, organizat la fiecare început de an la Nürnberg (Germania). Evenimentul s-a desfășurat în perioada 15 – 18 februarie, iar în data de 17 februarie, în pavilionul României a fost organizată și o masă rotundă intitulata Romanian Organic Forum. Printre invitații de marca s-au numărat Jean François Hulot, șeful Unității de Agricultură Ecologică în cadrul Comisiei Europene, și Barna Tanczos, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Participarea românească este în creștere, am avut 24 de firme prezente, față de 17 anul trecut. România are potențial pentru dezvoltarea acestui sector”, a declarat Mihai Cioceanu, președintele Asociației Bio-România a Operatorilor din Agricultura Ecologică, pentru Green Report.

Suprafața totală ocupată de firmele românești a fost de 250 de metri pătrați, participarea lor la expoziție a fost parțial sponsorizata de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, iar activitatea de promovare a României a inclus și un program folcloric.

Printre produsele românești expuse s-au numărat cerealele, mierea, fructele de pădure, produsele lactate, medicamentele din plante, suplimentele alimentare și vinurile bio.

Amploarea salonului BioFach 2012 poate fi caracterizată prin câteva date statistice: 2420 de expozanți, 40.000 de vizitatori din 130 de țări și o suprafață totală ocupată de 45.000 de metri pătrați. BioFach a fost cuplat și cu salonul Vivaness, dedicat cosmeticelor naturale.

Deși la prima vedere, România a avut o prezența bună, în mod real a fost vorba de o „participare destul de modestă în comparație cu alte țări”, considera Peter Wolf, reprezentatul BioFach în România.

„Oferta noastră este limitată – oferim mai mult materie primă, mai puțin produse finite. Cerealele și fructele de pădure le exportam în vrac, ele se procesează, se ambalează și se revând de firme străine. Alte țări au și procesatori”, a precizat Wolf.

România a fost invitată să devină anul viitor partenerul Germaniei la BioFach Nürnberg 2013, costurile totale pentru derularea acestui parteneriat fiind estimate la circa 500.000 de euro.

Sursa :http://costachel.ro/

Oficiali din Ministerul Agriculturii au declarat pentru Agerpres că invitaţia lansată României a fost acceptată, iar cele două ministere implicate – Ministerul Agriculturii şi dezvoltării Rurale şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – vor suporta costurile organizării acestui eveniment, estimate în momentul de faţă la circa 500.000 euro.

De asemenea, reprezentanţii Romexpo vor participa în una dintre cele patru zile ale târgului la o întrevedere cu conducerea Nurenberg Messe în vederea încheierii unui parteneriat cu Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică -”Bio România” pentru organizarea evenimentului ‘Biofach – Europa de Est’, la Bucureşti.

“În fiecare an, Biofach are loc sub patronajul Federaţiei Internaţionale a Mişcării pentru Agricultură Ecologică (IFOAM), garantându-se astfel calitatea constantă a produselor expuse prin criterii stricte de admitere. Biofach este prezent pe cinci continente cu propriile sale evenimente în Japonia, Statele Unite ale Americii, America de Sud, China şi India, iar de anul viitor ar putea fi şi în România pentru zona Europei de Est”, a declarat pentru AGERPRES Marian Cioceanu, preşedintele Bio România.

Biofach 2012 îşi deschide miercuri porţile pentru patru zile în centrul expoziţional Messe Nurenberg, unde vor expune pe 88.500 metri pătraţi peste 2.500 de firme din peste 90 de ţări, orgnizatorii mizând pe un număr de peste 44.500 de vizitatori, din care peste 20.000 din afara Germaniei.

România este prezentă în pavilionul 4 cu 24 de firme, 20 cu stand propriu, iar patru prin Asociaţia Bio România. În data de 17 februarie, în pavilionul României, va avea loc seminarul Romanian Organic Forum – Nuremberg 2012, unde vor participa consulul general al României la München, Brânduşa Predescu, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Barna Tanczos, precum şi reprezentanţi ai MECMA- Departamentul de Comerţ Exterior, ai organizatorului Biofach, dar şi companii germane.

După deschiderea oficială a târgului, eveniment susţinut de ţara parteneră din acest an – India – va avea loc semnarea unui acord între Uniunea Europeană şi Statele Unite în domeniul comerţului cu produse ecologice.

Dacă “Săptămâna Verde” de la Berlin este cel mai mare târg de agricultură şi industrie alimentară din lume cu vânzare, Biofach este mai mult un eveniment de promovare şi de degustare a unor produse obţinute numai din agricultura ecologică certificată, în vederea încheierii unor contracte ulterioare, fiind mai puţin un târg destinat vânzărilor. Ultima zi a târgului, respectiv în data de 18 februarie, este singura în care unii expozanţi îşi vând produsele aduse în cadrul expoziţiei.

Biofach 2012 se desfăşoară în perioada 15-18 februarie 2012, costul unui bilet de intrare fiind de 38 de euro

Vom încerca să găsim investitori pentru activitatea de procesare, care rămâne în continuare cea mai mare problemă în agricultura ecologică, a declarat, vineri, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Barna Tanczos, la seminarul „Romanian Organic Forum”, organizat la pavilionul României din cadrul celui mai mare târg de produse ecologice din lume – Biofach 2012.