Furajele folosite în hrana găinilor nu conţin niciun fel de pesticide, conservanţi sau organisme modificate genetic. Ferma ecologică de la Curtişoara adăposteşte 4.000 de găini ouătoare care sunt hrănite cu furaje netratate chimic. Acestea produc zilnic aproximativ 3.200 de ouă ecologice.

Zootehnia ecologică românească abia începe să facă ochi. În ceea ce priveşte producţia de ouă ecologice, aceasta nu reuşeşte să facă faţă cererii într-o continuă creştere în ultimii ani. În ţara noastră cresc în sistem ecologic numai 5.000 de găini ouătoare.

Producţia anuală de ouă bio depăşeşte cu puţin un milion de bucăţi, în România existând numai doi producători certificaţi, unul în judeţul Olt, celălalt în judeţul Cluj. Cel care a adus tehnologia în ţara noastră, cu aproximativ cinci ani în urmă, este Dumitru Argeşeanu, proprietarul fermei ecologice de la Curtişoara, de lângă Sla­tina.

Ferma avicolă adăposteşte 4.000 de găini ouătoare din rasa Isa Brown pe care le creşte în sistem ecologic pe o păşune de 16.000 de metri pătraţi. Astfel, fiecărei găinuşe maronii îi revine o suprafaţă de patru metri pătraţi, deoarece prima regulă ca o fermă să fie ecologică este legată de spaţiul alocat fiecărui animal.

Nu beneficiază de subvenţii

Fost economist, Dumitru Argeşeanu s-a reprofilat în 2004 când a achiziţionat un I.A.S. falimentat, în perioada în care „nimeni nu dădea doi bani pe fermele zootehnice”, spune el.

„Am riscat la momentul acela. M-am orientat însă spre o activitate ecologică, ştiind foarte bine cum stă treaba în celelalte ţări. În plus, mie îmi plac animalele şi îmi doream să am o activitate de genul acesta care să fie, pe deasupra, şi sănătoasă”, povesteşte Dumitru Argeşeanu. Vizitase multe ţări vest-europene şi auzise că, la un moment dat, produsele netratate cu substanţe chimice vor ajunge la mare preţ. A văzut astfel o oportunitate în a pune pe piaţă produse atât de sănătoase precum le-a lăsat natura.

Fermierul este mulţumit că nu i se pune nicio piedică, ba dimpotrivă, după normele impuse de Uniunea Europeană, ecologia ar trebui stimulată. În realitate însă, în România, acestui tip de agricultură nu i se acordă, în momentul de faţă, toată atenţia cuvenită. Dumitru Argeşeanu spune că acum nu mai beneficiază de nicio subvenţie din partea statului, dar că atunci când şi-a început afacerea primea câte 1.000 de lei vechi pe ou.

Românii, mai educaţi în spiritul ecologiei

Dacă în fazele incipiente ale proiectului, Dumitru Argeşeanu avea ouă pe stoc, pentru că românii nu ştiau ce era un ou ecologic şi ce beneficii aducea sănătăţii, acum el recunoaşte că oferta de ouă bio este cu mult mai mică decât cererea într-o continuă creştere.

„Făcusem la început un studiu de piaţă în Bucureşti pentru a afla dacă românii au cunoştinţă despre produsele de acest gen. Atunci nimeni nu ştia ce este un ou ecologic. Nici acum nu pot spune că ştiu foarte mulţi, dar sunt sigur că cei care vor să consume alimente sănătoase ştiu cu certitudine”, spune Dumitru Argeşeanu.

Filmează găinile zi şi noapte

„Cu 4.000 de găini, nimic nu este uşor”, mărturiseşte fermierul care se trezeşte cu noaptea în cap pentru că la 5 dimineaţa se aprinde lumina la găini, în hală, unde sunt adăpostite pe timp de iarnă. Tot acolo stau şi vara, până la ora 11 dimineaţa, ca să ouă. Se face prima hrănire, găinile beau apoi apă şi intră în cuibar.

„Nu fac ouă toate în fiecare zi, dar din cele 365 de zile ale anului, proporţia este de 80%, cu o producţie totală de aproximativ 1.100.000 de ouă pe an”, spune Dumitru Argeşeanu. „După ouat, găina are program de voie”, adaugă el. Când e frumos afară le scoate la păşunat, în lucernă, „unde se plimbă, mănâncă, zboară şi fac ce vor ele”.

„Sunt atât de blânde. Nu se feresc de oameni, ba dimpotrivă, vin la tine dacă le chemi. Asta pentru că nu sunt stresate”, spune Dumitru Argeşeanu. În hală, lumina stă aprinsă 16 ore, nu mai mult, pentru că găina nu trebuie forţată. „Găina ecologică trebuie tratată cu respect şi trebuie să aibă asigurate condiţiile de viaţă pe care le-a lăsat natura”, mai spune fermierul din Curtişoara.

Un ou ecologic costă 0,9 lei

Pentru a face ouă bio, găinile sunt hrănite cu furaje ecologice colectate de la producătorii certificaţi. Cele 4.000 de găini, ce cântăresc câte două kilograme fiecare, mănâncă zilnic în jur de 500 de kilograme de furaje.

Ouăle sunt distribuite în marile magazine. Un ou ecologic, sănătos, costă 0,9 lei. Fermierul îşi monitorizează zi şi noapte cloncănitoarele cu o cameră de luat vederi. Găinile au un ciclu de ouat de un an de zile, după care trebuie înlocuite.

Ce este oul ecologic?

Oul ecologic se obţine în ferme avicole care practică o tehnologie ecologică pe întreaga filieră, de la adăpost la farfuria consumatorului.

Furajele folosite în hrana păsărilor nu conţin făinuri proteice de origine animală, pesticide, conservanţi, aditivi sau coloranţi sintetici şi nici organisme modificate genetic.

Oul bio se deosebeşte fundamental de cel obţinut în mod convenţional.

Nu toate produsele naturale sunt şi ecologice

Dumitru Argeşeanu spune că, în general, consumatorul român confundă produsele ecologice cu cele naturale. Diferenţa dintre ele însă este dată oficial de certificatul care este acordat doar produselor obţinute în sistem ecologic.

Certificarea dovedeşte că produsul a trecut printr-o tehnologie ecologică pe întreaga filieră.

„Dacă găinii de la ţară i se dau furaje ce conţin substanţe chimice, automat nu mai putem vorbi de ou ecologic”, explică fermierul de la Curtişoara. El dă exemplul mierii de albine. „Diferenţa dintre o miere naturală şi una ecologică este dată de următoarea situaţie: dacă într-un lan de floarea-soarelui - de unde albina preia nectarul - s-a dat cu pesticide, aceasta înseamnă că mierea respectivă este naturală, dar nu şi ecologică”, adaugă Dumitru Argeşeanu.

Prin urmare, acolo unde intervin substanţele chimice şi stimulentele de orice fel, produsele nu mai pot fi considerate ca făcând parte din categoria bio.

„Este deci, o diferenţă de la cer la pământ între o găină crescută în sistem ecologic şi una crescută în sistem convenţional”, conchide fermierul.

Pentru ca niciun consumator să nu fie indus în eroare, Dumitru Argeşeanu explică faptul că ouăle ecologice pot fi recunoscute foarte uşor prin anumite marcaje. Pe fiecare cutie cu ouă comercializată este trecut un cod de producător, iar în faţa codului respectiv apare un număr – 0, 1, 2 sau 3.

Cifra o, marcajul pentru agricultura bio

Fiecare cifră în parte vorbeşte despre sistemul în care oul respectiv a fost obţinut. Pe ambalajul ouălor ecologice este trecută cifra 0. Dacă găinile sunt crescute în aer liber, dar nu li se administrează furaje ecologice, atunci lângă codul de producător apare cifra 1. Creşterea găinii la sol este marcată cu numărul 2, iar dezvoltarea găinilor ouătoare în baterii, cu cifra 3.

Ambalajele produselor ecologice conţin în plus, obligatoriu, sigla României pentru agricultura ecologică emisă de Ministerul Agriculturii, precum şi pe cea a organismului de inspecţie şi certificare, astfel încât consumatorii să fie siguri că nu sunt înşelaţi.

Sursa: Adevarul

Propionatul de calciu sau E282 pe post de conservant face ca acest cozonac bine crescut şi rumenit să aibă un termen de valabilitate mult mai mare decât unul preparat cu ingrediente naturale.

Şi cozonacul Boromir conţine multe ingredinte care nu spun mai nimic multora dintre români, poate doar chimiştilor de specialitate.

Cert este că, doar citind etichetele mulţi nu-şi prea pot da seama ce este natural şi ce nu în preparatul respectiv. Pe ambalajul produsului este specificat că acesta nu conţine organisme modificate genetic, dar că este tratat cu alcool etilic.

Preţul unui kilogram dintr-un astfel de cozonac poate ajunge şi la 15 lei.

Cozonac tradiţional din Bucovina

La sfârşitul acestei săptămâni, la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, Lucian Nisioi şi Mihalea Iacob au venit tocmai din Bucovina, de la Câmpulung Moldovenesc, să le vândă bucureştenilor, cozonaci tradiţionali cu nucă.

Ingredientele: făină de grâu, zahăr, lapte, ouă, ulei. Cozonacii nu conţin conservanţi, de aceea trebuie consumaţi până în preajma Sărbătorilor, nu mai târziu. La aşa un cozonac însă şi preţul a fost pe măsură: 35 de lei pentru două kilograme. Bucovinenii nu au plecat însă cu niciun cozonac înapoi.

La numai câteva “căsuţe” distanţă, Varga Geza, din Odorheiu Secuiesc, vindea oameni de zăpadă, îngeraşi, brăduţi şi căsuţe, toate din turtă dulce. Turta dulce artizanală şi aromatizată cu scorţişoară, alune sau ciocolată o face în atelierul propriu.

“Turta dulce conţine ingrediente naturale, dar poate fi consumată până în martie anul viitor pentru că i-am pus miere de albine, un conservant natural”, mărturiseşte Varga Geza.

Mierea ecologică a lui Ion Datcu

Mierea de albine ecologică nu a lipsit nici ea de la târg. Ion Datcu a venit din Videle, Teleorman cu mierea pe care o obţine în stupi netrataţi cu substanţe antibiotice.

i-a amplasat stupina în mijlocul florei spontane, acolo unde nu stropeşte nimeni cu substanţe chimice.

“Eu stau între nişte păduri, într-un fund de ţară”, mărturiseşte Ion Datcu. Are cam 100 de stupi de care se ocupă zilnic, dedimineaţă până seara. “Un stup bun adăposteşte şi 80.000 de sufleţele de albine.

Trebuie să am grijă şi să mă ocup îndeaproape de ele”. Ion Datcu spune că pe timp de iarnă îi este mai uşor pentru că albinele sunt în ghemul de iernare.

“Mult de muncă voi avea din primăvară, atunci când albinele vor intra în frigurile roitului”, a mai spus apicultorul. Ion Datcu vindea kilogramul de miere ecologică cu 16 lei. La acelaşi preţ, mierea neecologică poate fi achiziţionata din supermarket.

Şerbetul natural din fructe

Ion Datcu nu a venit singur la Bucureşti, ci împreună cu Mioara Stochiţă, cumnata sa. Ea a adus şerbet preparat, nu ca cel din supermarket cu sirop de glucoză, coloranţi şi arome artificiale, ci cu ingrediente naturale: zahăr, glucoză extrasă din porumb şi fructe.

“Facem cam câte 5 kilograme odată şi special pentru târguri”, ne-a spus Mioara Stochiţă. “Culoarea şerbetului şi gustul lui provin de la fructul din care este preparat, totul este natural”, a încheiat ea.

Margarina, periculoasă

Grăsimile vegetale hidrogenate se folosesc în industria agroalimentară pentru stabilizarea şi conservarea produselor pe timp îndelungat.
Consumul mare de grăsimi hidrogenate poate creşte riscul de producere a bolilor cardiovasculare.
Odată cu consumul abuziv al acizilor graşi “trans”, oamenii pot dezvolta boli ale arterelor coronare.
OMS nu recomandă un consum mai mare de 1% de grăsimi vegetale hidrogenate raportat la aportul energetic cotidian.

Produse bio în centrul Bucureştiului

Târgul a fost organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România. “A fost ultimul târg organizat în acest an la muzeu”, a spus Georgeta Niţu, secretar general la Bio România.

Reprezentanţi ai Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică vor fi prezenţi, de asemenea, cu produse din zona eco şi în Piaţa Universităţii, pe strada Edgar Quinet, la târgul „În ţara lui Moş Crăciun”, organizat de Primăria Capitalei în perioada 6 decembrie 2008 - 6 ianuarie 2009. “Avem două căsuţe unde vindem produse bio”, a mai spus Georgeta Niţu.

Căsuţele de lemn, închise

Produsele pe care Bio România le pune la dispoziţia bucureştenilor în această perioadă sunt cele de panificaţie (făină integrală, biscuiţi sau prăjituri), lactate (unt, caşcaval, brânză frământată, caş sau telemea), miere ecologică, polen, propolis, dar şi lumânări ornamentale din ceară.

În general, lumânările puse pe piaţă zilele acestea nu sunt făcute din ceară, ci din parafină, substanţă solidă incoloră, obţinută în special din petrol.

Deşi în Piaţa Universităţii căsuţele din lemn sunt aşezate una după alta, cele mai multe dintre ele sunt închise în cea mai mare parte a timpului. De exemplu, duminică după-amiază doar câteva dintre ele erau deschise, iar luni dimineaţa, de asemenea.

NATURAL

Produsele ecologice ale Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România ar trebui să se comercializeze pe parcursul lunii decembrie, la unele dintre căsuţele din lemn amplasate în Piaţa Universităţii.

Aceste căsuţe însă, nu au fost deschise weekendul acesta şi nici la începutul săptămânii

Grăsimile vegetale hidrogenate se folosesc în industria agroalimentară pentru stabilizarea şi conservarea produselor pe timp îndelungat.

Consumul mare de grăsimi hidrogenate poate creşte riscul de producere a bolilor cardiovasculare.

Odată cu consumul abuziv al acizilor graşi “trans”, oamenii pot dezvolta boli ale arterelor coronare.

OMS nu recomandă un consum mai mare de 1% de grăsimi vegetale hidrogenate raportat la aportul energetic cotidian.

Sursa: Jurnalul National

Trebuie să facă faţă şi concurenţ ei neloiale din partea comercianţilor din pieţe, care-şi declară produsele „naturale“ fără să deţină vreun certificat eco, dar şi din partea unor magazine care vând „produse ecologice“ de provenienţă dubioasă, majoritatea din import.

Exporturi masive

Dincolo de apelurile cu iz patriotard, drumul produselor gustoase şi fără chimicale către farfuria românului e presărat cu obstacole fără număr, de la taxele prohibitive din supermarketuri până la lipsa unor magazine de desfacere specializate.

În acest moment, în România sunt atestate 1.800 de produse tradiţ ionale şi ecologice şi 3.800 de operatori în sectorul ecologic. Aceştia sunt nevoiţi să exporte masiv pentru a supravieţui. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2007, la o producţie totală de 200.000 de tone de produse eco, România a exportat circa 80.000 de tone, în special cereale, fructe de pădure, ciuperci, dar şi produse din lapte, miere de albine şi ulei de floarea-soarelui.

Cheltuielile implicate de procesul de producţie ecologic sunt mai mari decât în cazul produselor agricole tratate cu pesticide sau a animalelor crescute în fermele convenţionale. Certificarea eco se face numai de organisme de control agreate de Ministerul Agriculturii, care verifică frecvent dacă sunt respectate regulile de producţie. Solul trebuie să fie calitativ şi să nu conţină pesticide, plantele nu au voie să fie stropite cu chimicale, iar animalele trebuie hrănite numai cu nutreţuri naturale şi ţinute în condiţii foarte bune. „Eco“ nu înseamnă însă numai natural, ci e o întreagă filosofie ce implică reducerea poluării, conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea rurală.

Practici „nenaturale“ în supermarketuri

Toate aceste reguli adaugă cheltuieli de cel puţin 20-30 la sută la producţie, care se reflectă în preţuri. Din ce în ce mai conştienţi de importanţa hranei naturale, românii sunt dispuşi să plătească mai mult, însă au ocazii destul de rare să se întâlnească cu produsele eco.

Pentru ca alimentele lor să ajungă la oameni, unii producători parcurg distanţe de sute de kilometri ca să participe la târgurile tradiţionale şi eco din ţară. „Târgurile sunt mai mult ca să vadă lumea că există şi astfel de produse. Dacă vinzi de 5 milioane de lei, te costă mai mult benzina până acolo“, mărturiseşte Lucian Stoian, preşedintele Asociaţiei bioagricultorilor din Moldova.

El spune că producătorii ecologici nu dispun încă de capitaluri pentru a-şi face reţele proprii de magazine, iar accesul în supermarketuri e aproape imposibil. Acestea cer taxe de raft uriaşe, impun producă torilor preţuri mici şi îi obligă să facă promoţii. „Rezistăm din ce în ce mai greu. Colaborarea cu supermarketurile este din ce în ce mai dificilă şi am ajuns să mergem pe minus“, arată Radu Panait, fondatorul celei mai mari firme de distribuţie de produse eco, Naturaland. Acesta vrea să se orienteze către magazinele mici cu profil ecologic, care au început să apară încet, dar sigur în marile oraşe.

Furaje româneşti de import

Şi Ioan Pop, patronul fermei de păsări şi ouă ecologice PopAvi din Cluj, spune că evită supermarketurile. El vinde ouă ecologice reţelei Alimrom din Cluj şi colaborează cu două firme de distribuţie din Bucureş ti, unde se duc cele mai multe produse. Marea sa problemă e aprovizionarea cu furaje naturale, produse de marile ferme din sudul ţării, care preferă să le exporte, întorcându-se apoi în România cu preţuri mult mai mari.

PESTICIDE CU LOPATA

Eco nu înseamnă legume „de ţară“

La piaţă, comercianţii au prins din zbor moda eco şi unii se jură cu mâna pe inimă că legumele şi fructele lor sunt naturale, „de la ţară“. Nimeni nu-i verifică, iar credulii cumpără crezând că ies mai ieftin.

„Nu există nici o modalitate de a ne da seama singuri care sunt legume ecologice sau nu, gustul nu ne poate da nici un indiciu. Acesta e şi motivul pentru care e nevoie de eticheta eco“, explică Nicolae Mencinicopschi, şeful Institutului de Cercetări Alimentare.

Legume tratate cu pesticide „naturale“

„Unii ţărani nici nu ştiu că apa din fântânile cu care udă plantele poate fi otrăvită cu nutrienţi proveniţi de la grajdurile amplasate în amonte. Mai mult, solul trebuie analizat, ca să vezi dacă nu mai există azotaţi remanenţi de pe vremea când se foloseau intensiv“, mai spune el.

Alţi ţărani s-au dedulcit la pesticide, pe care însă nu ştiu să le folosească. În 2002, la un control în piaţă, specialiştii Institutului au descoperit la un ţăran sfeclă roşie care depăşea de 20 de ori cantitatea de contaminanţi admisă. „Aruncase pesticidele cu lopata pe culturi, iar unde au căzut au otrăvit plantele“.

Tinerii, dopaţi cu chimicale

Chimicalele se strâng în special în coajă, acolo unde e şi cea mai mare concentraţie a vitaminelor. Riscurile pentru sănătate sunt mari, de la diabet şi hipertensiune până la cancer sau boli neurodegenerative.

„Noi ăştia bătrânii am mai mâncat natural, dar tânăra generaţie consumă chimicale încă dinainte de a se naşte. Tinerii de azi sunt mai sensibili, la ei apar mai devreme şi mai des alergiile, arteroscleroza“, subliniază Mencinicopschi.

REGULI

Cum ne ferim de eco-falsuri

Un recent control al inspectorilor de la Protecţia Consumatorilor în supermarketuri şi magazine a scos la iveală că 42 la sută din produsele eco verificate aveau probleme cu etichetarea, iar provenienţa ecologică nu putea fi certificată. Cel mai flagrant caz a fost descoperit în două magazine din Covasna care vindeau „oţet biologic“, care era de fapt obţinut din apă şi din acid acetic alimentar. În mod normal, consumatorii trebuie să ştie că orice produs ecologic comercializat trebuie să aibă ata- şată sigla „AE“, care garantează că produsul e verificat şi certificat de un organism de inspecţie. În plus eticheta trebuie să identifice producătorul, metoda de producţie utilizată şi specificaţii privind perioada de valabilitate a produsului, de obicei mai redusă decât în cazul alimentelor tratate.

VERIFICARE. Certificatul eco este singura modalitate prin care ne putem feri de legumele „naturale“ de la ţară tratate cu pesticide

Sursa: Evenimentul Zilei

Asociaţia Valea Asăului v-a aşteaptat cu caşcaval, brânzeturi, smântână şi unt, binevenite pentru prepararea bunătăţilor de Crăciun. Farmacia Naturii a adus la Muzeul Satului o mulţime de ceaiuri medicinale pentru diverse afecţiuni. Dar şi perniţe din plante eco – antistres, antigripale, afrodisiace, antitabacice, antialergice – ideale pentru cadouri.

PROGRAM
Târgul a fost organizat de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România în cadrul Programului cultural de datini şi obiceiuri de iarnă “Florile dalbe” al Muzeului Satului. Cu producătorii eco vă mai puteţi întâlni în perioada următoare şi la Universitate, la căsuţele aduse pentru târgul de Crăciun. Câţiva participă şi la Târgul Ţăranului Român din Piaţa Amzei.

“De când vin la târguri în Bucureşti, oamenii mă caută. Nu mă aşteptam să mă sune atât de mulţi. Unora le-am adus acum găletuşe cu miere. Ei ar vrea să fiu aici tot timpul”
Tiberiu Biriş, apicultor ecologic

Sursa: Jurnalul National

In aceasta perioada va aducem produse ecologice: de panificatie (faina integrala, biscuiti, prajituri, etc.), produse lactate (unt, cascaval, branza framantata, cas, telemea, branza de vaci, etc.), produse apicole (miere, un sortiment foarte variat, polen, propolis, fagure cu miere, lumanari ornamentale din ceara naturala, etc.), ceaiuri medicinale si aromatice, pernite din plante medicinale ( antistres, antialergice, antigripale, atitabacice, afrodisiace, etc.) si multe alte bunatati, ce se pot transforma in cadouri inedite.

Va ateptam, cu drag!

Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica Bio Romania

In aceasta perioada va aducem produse ecologice: de panificatie (faina integrala, biscuiti, prajituri, etc.), produse lactate (unt, cascaval, branza framantata, cas, telemea, branza de vaci, etc.), produse apicole (miere, un sortiment foarte variat, polen, propolis, fagure cu miere, lumanari ornamentale din ceara naturala, etc.), ceaiuri medicinale si aromatice, pernite din plante medicinale ( antistres, antialergice, antigripale, atitabacice, afrodisiace, etc.) si multe alte bunatati, ce se pot transforma in cadouri inedite.

Va ateptam, cu drag!

Fermierii certificaţi eco, dar şi cei aflaţi în perioada de conversie de la agricultura convenţională la cea bio, fără chimicale, mai au timp până la sfârşitul săptămânii viitoare să depună cereri pentru subvenţii. Data-limită de depunere a cererilor este vineri, 12 decembrie. Sprijinul financiar va fi achitat începând cu 1 ianuarie 2009,
într-o singură tranşă.

VALOAREA SPRIJINULUI
Prin Hotărârea de Guvern 1195 din 24 septembrie 2008, agricultorii eco aflaţi în conversie pot beneficia de un sprijin de la buget de 425 lei/hectar pentru culturile vegetale, păşuni şi fâneţe permanente şi 700 lei/hectar pentru viţă-de-vie şi livezi. Sprijinul se acordă pe o suprafaţă de maximum 20 de hectare, pentru fiecare producător. De asemenea, toţi fermierii înregistraţi în sistemul eco pot beneficia de susţinerea de la buget a 50% din contravaloarea taxei de inspecţie şi certificare pe care o plătesc, cu precizarea că sprijinul maxim acordat este de 900 de lei. Hotărârea prevede un sprijin şi pentru apicultori: 75 de lei/familia de albine certificată ecologic, până la maximum 50 de familii de albine, pentru fiecare producător. Pentru a beneficia de subvenţii, agricultorii trebuie să aibă în folosinţă suprafeţe de cel puţin 0,25 ha, să fie înregistraţi la Ministerul Agriculturii ca producători ecologici, să aibă contract cu un organism de inspecţie şi certificare agreat şi să nu fie datornici la bugetul de stat sau la bugetele locale.

BANI MAI PUŢINI
Subvenţiile acordate de stat pentru sectorul eco vin să îndrepte întrucâtva “paguba” pricinuită sectorului de scoaterea plăţilor de agro-mediu şi de menţinere a producţiei bio din Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Concret, este vorba despre sprijinul direct (un fel de plăţi directe la hectar), din fonduri europene, destinat agricultorilor şi crescătorilor de animale aflaţi în perioada de conversie – de la modul convenţional de producţie la cel ecologic –, dar şi de plăţi directe compensatorii pentru cei care au deja certificare bio.
Vestea bună pentru agricultorii bio este că aceste plăţi de agro-mediu şi de menţinere a producţiei bio ar putea fi reintroduse în PNDR. Comisia Europeană ar fi în principiu de acord cu acest lucru, a declarat recent Michael Mann, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Agricultură. “Guvernul României doreşte includerea agriculturii ecologice în programul de dezvoltare rurală cofinanţat cu 75% din bugetul UE. Noi am spus că în principiu suntem de acord, aşteptăm propunerile concrete şi apoi vom vedea cum putem ajuta”, a declarat Mann.
Sursa: Jurnalul National

“Guvernul Romaniei doreste includerea agriculturii ecologice in programul de dezvoltare rurala cofinantat cu 75% din bugetul UE. Noi am spus ca in principiu suntem de acord, asteptam propunerile concrete si apoi vom vedea cum putem ajuta”, a spus Mann.

Ministrul agriculturii Dacian Ciolos a declarat la randul sau dupa intalnirea avuta cu comisarul Mariann Fischer Boel ca a facut aceasta propunere pentru ca “atunci cand a fost negociat si elaborat programul de dezvoltare rurala nu aveam toate argumentele - acum le avem si putem modifica programul”.

El a precizat ca a solicitat asistenta CE pentru a beneficia cat mai rapid, inca din prima parte a anului viitor, de aceste finantari.

Purtatorul de cuvant al comisarului Boel a spus ca acest lucru nu ar fi o problema, daca guvernul face propunerile cat mai repede.

Ministrul roman a subliniat ca exista o oportunitate in domeniul agriculturii ecologice pentru Romania, deoarece cererea pe piata europeana este in acest moment mai mare decat oferta.

“Desigur n-are rost sa ne facem iluzii ca o mare parte din agricultura Romaniei va fi ecologica, pornim de foarte de jos, de la 1% din suprafata agricola, dar exista posibilitati, cu o buna organizare”, a precizat ministrul.

In ce priveste fondurile SAPARD, suspendate in luna iunie de CE datorita unor nereguli in sistemul de autorizare a platilor, ministrul a spus ca nu el raspunde de stadiul actual, ci ministerul de finante.

CE solicitase marti informatii suplimentare de la guvernul roman privind auditul independent realizat la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) care gestioneaza fondurile SAPARD.

“Autoritatea din ministerul finantelor daduse un raport mai sintetic, iar acum Comisia doreste sa vada si planul detaliat”, a spus Ciolos.

O alta propunere facuta de ministrul roman, extinderea ajutorului de stat la litrul de lapte de calitate, nu ar putea fi aprobata in formula actuala, a spus Mann.

Schema de ajutor de stat dateaza dinainte de aderare, a explicat ministrul Ciolos, iar intre timp a avut loc o crestere a cantitatilor de lapte si a cererilor de ajutor de stat, care la ora actuala depasesc suma agreeata cu Comisia Europeana.

O situatie similara este si in Bulgaria, dar acest lucru nu este posibil in cadrul schemei aprobate de CE inainte de aderare, cu o perioada de tranzitie pana la sfarsitul acestui an, a precizat Mann.

Purtatorul de cuvant nu a putut da detalii despre o eventuala flexibilizare a regulilor privind cheltuirea fondurilor de dezvoltare rurala pe fundalul crizei economice.

Ministrul roman isi exprimase speranta ca CE va da dovada de o flexibilizare a utilizarii fondurilor pentru a nu descuraja beneficiarii.

“Suntem constienti ca trebuie sa fim foarte exigenti in modul de utilizare a fondurilor, in controalele pe care le facem, dar trebuie sa gasim o cale de mijloc intre exigenta birocratica si flexibilitatea necesara pentru a nu descuraja beneficiarul sa utilizeze fondurile”, a spus ministrul roman.

“Acum daca bancile vor da credite mai greu, daca e si birocratia mare in utilizarea fondurilor, riscam sa treaca doua-trei crize si noi tot sa nu utilizam banii”, a conchis Ciolos.

Sursa: NewsIn

Sursa: Jurnalul National

Cantitatea de produse estimată pentru export în acest an va creşte, ajungând la 129.770 de tone, faţă de 99.356 de tone în 2007. Estimările MADR pentru anul 2008 arată că dintre produsele exportate 74.000 de tone reprezintă cerealele, 30.000 de tone sunt oleaginoasele, iar fructele şi ciupercile se ridică la 22.500 de tone. Totodată, cantitatea de produse procesate din lapte exportată se ridică la 1.200 de tone, cea de miere - la 1.100 de tone, iar cea de ulei de floarea-soarelui, la 750 de tone.

Produsele ecologice, din ce în ce mai căutate

Dintre produsele vândute pe pieţele externe anul trecut, cea mai mare căutare au avut-o cerealele, cu o pondere de 54%. Oleaginoasele au deţinut 22% din exporturi, fructele şi ciupercile - 20%, produsele procesate din lapte - 1%, mierea - 0,94% şi alte produse ecologice - 2,06%. România vinde aceste produse în ţări precum Olanda, Germania şi Italia, iar unul dintre obiectivele MADR este pătrunderea produselor ecologice româneşti pe piaţa din SUA. În prezent, la Ministerul Agriculturii sunt înregistraţi 3.532 de producători de produse ecologice, 75 de procesatori, 76 de comercianţi, 30 de importatori şi 47 de exportatori. Termenul-limită de înregistrare a producătorilor a fost 1 iunie, în timp ce restul operatorilor îşi pot înregistra activităţile tot anul. Agricultura ecologică de la noi este aceeaşi cu cea „organică“ sau „biologică“ din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest tip de activitate agricolă se vrea un procedeu modern de a cultiva plante şi de a creşte animale. Se deosebeşte de agricultura convenţională prin faptul că are în vedere stabilirea unui sistem durabil de gestionare a agriculturii, respectând sistemele şi ciclurile naturii, menţinând şi ameliorând sănătatea solului, a apei, a plantelor, a animalelor şi echilibrul dintre acestea. În plus, se obţine un înalt nivel de biodiversificare prin utilizarea energiei şi resurselor naturale şi prin respectarea standardelor de bunăstare a animalelor.

Fără pesticide şi fără îngrăşăminte

Produsele ecologice se deosebesc de cele industriale prin faptul că pentru obţinerea lor nu se folosesc îngrăşăminte chimice, ci doar naturale. De asemenea, nu permit utilizarea de pesticide sau erbicide ce pot afecta proprietăţile lor. Gama produselor ecologice se distinge de celelalte prin prezenţa pe etichetă a siglei „ae“. Aceasta are rolul de a garanta consumatorilor că marfa provine din agricultura de tip biologic.

Este adevărat că preţul acestor produse este mai ridicat şi acest lucru scade interesul pentru ecologizarea produselor. Agricultura ecologică nu înseamnă costuri mai mari decât orice alt tip de agricultură. Însă, producţia este mult mai mică decât acolo unde culturile sunt tratate şi ajutate artificial să realizeze cantităţi foarte mari. Costurile vor creşte pe unitatea de produs obţinută, preţul fiind mai mare.

Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade de conversie. Fermierii au la dispoziţie acest timp de tranziţie pentru adaptarea managementului unităţii la regulile ecologice. Durata depinde de tipul producţiei realizate de agricultori. Pentru culturile de câmp anuale sau pajişti şi culturi furajere perioada este de doi ani, iar pentru cele perene şi plantaţii, de trei ani. În cazul animalelor, variază între şase săptămâni şi 12 luni, un an fiind necesar şi pentru adaptarea condiţiilor de creştere a albinelor.

Operatorii care produc, procesează, depozitează, comercializează sau importă produse agroalimentare ecologice trebuie să îşi supună activitatea unităţii unui sistem de inspecţie şi certificare. Această procedură se face de organismele de inspecţie şi certificare sau de persoane juridice din sectorul privat, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sursa: Gazeta de Sud

“La noi în România încă se mai consumă miere cu antibiotice”

Mierea ecologică provine de la albine care nu au fost tratate cu antibiotice, iar plantele din apropierea stupilor nu au voie să fie stropite cu pesticide. În plus, inspectorii verifică dacă toate aceste condiţii sunt respectate (sunt analizate atât mierea, cât şi stupii).

“La noi în România încă se mai consumă miere cu antibiotice”, spune Maria Rotaru, laborantă la firma Tremot Dobre şi Fiii. “Cei din afară nu acceptă aşa ceva”, adaugă ea.

“Mierea cu antibiotice este nocivă pentru organism. S-au făcut cercetări şi este cancerigenă. În plus, organismul devine imun şi nu mai reacţionează la antibiotice”, explică Rotaru.

Medicamentele precum streptomicina, tetraciclina, cloranfenicolul şi sulfamidele sunt folosite pentru a trata albinele atunci când se îmbolnăvesc. Rotaru susţine însă că, în caz de îmbolnăvire, întregul stup ar trebui desfiinţat.

Vizitatorii târgului s-au înghesuit în special în jurul meselor înţesate de borcanele galbene cu miere. Unii producători autohtoni au adus atât de multe găletuşe, borcane, recipiente şi sticle, astfel încât reprezentanţii lor abia se mai zăreau din spatele rândurilor suprapuse, ordonate la linie.

Expozanţii au adus la salon inclusiv o poartă de lemn maramureşeană în mărime naturală şi chiar rame din stupi cu albine închise în spatele unui geam.

Mierea ecologică este bună şi pentru a atenua diverse afecţiuni ale organismului. La târg, vizitatorii vor găsi miere de albăstrele (bună pentru vedere şi ficat), de mărăcine (benefică pentru inimă şi circulaţia periferică), de mentă (folosită pentru stomac) şi de tei, care are proprietăţi calmante.

Însă cei care vor să se apropie şi mai mult de natură pot cumpăra de la târg inclusiv faguri de miere, buni pentru bronşită şi pentru afecţiunile gâtului. “Căpăceala” fagurilor, adică partea de deasupra a acestora, poate fi folosită în cazul bolilor de stomac precum gastrita.

“E exact ca şi cum s-ar mânca fructul cu miere”

Siropurile din pulpă de fructe de la târg sunt fabricate printr-o metodă care evită atât fieberea, cât şi conservanţii. Din acest motiv, băutura trebuie ţinută în frigider pentru a nu se altera. Siropul este obţinut din fructe presate la rece: acestea sunt trecute printr-un aparat care separă seminţele de pulpa fructelor, iar apoi sunt conservate în miere.

“E exact ca şi cum s-ar mânca fructul cu miere. Nu există niciun adaos”, spune Rotaru.

Siropul este foarte dulce, iar vizitatorii târgului îl beau amestecat cu apă - un sfert sirop, trei sferturi apă.

Numai două ferme ecologice de găini în România

Părinţii Claudiei Pop au înfiinţat ferma ecologică Popavi, de lângă Cluj, în urmă cu patru ani. Ferma este îngrădită, iar persoanele stăine nu pot intra pentru a nu aduce microbi din exterior. De asemenea, păsările nu primesc antibiotice, iar boabele pe care le mănâncă nu sunt tratate chimic.

Într-o fermă obişnuită, găinile stau în cuşti suprapuse. În cazul fermelor eco, numai două în România, păsările sunt crescute la sol şi nu sunt închise. Ele pot ieşi afară din clădire prin uşi speciale pentru a trece în curtea cu iarbă a fermei. Deoarece sunt numai 2.000 de găini, ele se bucură de o libertate mai mare (numărul maxim de păsări acceptate pentru ca o fermă să fie ecologică este de 3.000). Păsările sunt libere şi astfel nu le este modificat bioritmul. În cazul în care găinile se îmbolnăvesc, legislaţia prevede că ferma trebuie scoasă din circuitul ecologic.

Dulciuri eco pentru pofticioşi

Producătorii bio prezenţi la târg îi aşteaptă pe cei care vor să mănânce sănătos, dar nu pot renunţa la dulciuri cu bunătăţi special pregătite pentru ei: cornuleţe, fursecuri, negrese, pricomigdale, plăcinte cu miere, biscuiţi cu seminţe de in sau de dovleac, toate fabricate din făină integrală de grâu şi zahăr brun.

Canah este o firmă autohtonă care fabrică produse pe bază de cânepă. Această plantă este foarte benefică pentru organism deoarece conţine o proporţie ideală de acizi graşi. O lingură de ulei de 15 ml reprezintă necesarul zilnic de astfel de acizi. Uleiul este bun pentru sistemul cardiovascular, diabet, boli de piele, combate stresul şi creşte imunitatea.

Curioşii erau gata să încerce la faţa locului terapia cu ulei de cânepă, aşa că înmuiau de zor bucăţele de pâine în ulei sau mestecau seminţe decojite de cânepă. Chiar dacă o sută de grame din aceste seminţe are 514 calorii, adică aproape cât o ciocolată.

“E psihoza asta: nu mai mânca grăsimi deloc pentru că îngraşă. Dar organismul are nevoie de ele”, subliniază Oana Suciu, Business Development Director la Canah.

“Grăsimile din cânepă sunt folosite de organism pentru a accelera metabolismul, nu pentru a le depune. Îi foloseşte ca unelte”, a mai explicat ea.

Sursa: Evenimentul Zilei

Schimbarea normelor

“Trebuie văzut cum putem adapta politica PAC şi normele de siguranţă alimentară şi eco-condiţionalitate la acest tip de agricultură, pentru a permite acestor ferme să se menţină pe piaţă”, a spus Cioloş, care a adăugat că fermele de subzistenţă nu pot îndeplini aceleaşi norme ca fermele foarte mari.

Ministrul a enumerat o serie de avantaje ale producţiei prin ferme mici, dintre care cel mai important este aprovizionarea pieţelor locale. “Fermele mici au un rol determinant în aprovizionarea pieţelor locale, asigurând în mare parte autosuficienţa colectivităţilor locale, degrevând astfel o bună parte a comerţului profesional, care poate să se concentreze mai bine pe aprovizionarea marilor aglomeraţii urbane şi a pieţelor internaţionale”, a mai spus oficialul Ministerului Agriculturii.

Alte avantaje ale producţiei prin fermele mici sunt un impact mai redus asupra mediului şi păstrarea diversităţii soiurilor şi speciilor cultivate.

Sursa: Jurnalul National

Conceptul de cooperativă este câştigător atât pentru producătorul ecologic, cât şi pentru consumator, ne-a declarat Marcel Măcriş, preşedintele Consiliului de Administraţie al Escar Prod şi iniţiatorul proiectului. Producătorii vor avea un loc în care să-şi desfacă marfa în condiţii optime, fără să li se perceapă taxe de listare. În plus, preţul produselor lor nu va mai fi umflat cu un adaos comercial mare, lucru ce va atrage tot mai mulţi consumatori către hrana sănătoasă, fără chimicale. “Vrem să deschidem magazinul până la 1 decembrie. Vreau să fac o cooperativă, ca la Sibiu, în care să aducem cam tot ce se produce pe piaţa românească”, a spus Măcriş la Salonul Ecoagricultura, organizat la Romexpo. “Avem deja un spaţiu şi sunt mai mulţi producători ecologici, din mai multe zone ale ţării, care vor să intre”, a precizat el.

INFORMARE ŞI MĂNCARE
Salonul Ecoagricultura este organizat în cadrul expoziţiei internaţionale Indagra Farm – cu concursul Asociaţiei Bio România – şi reuneşte producători, comercianţi, organisme de inspecţie şi certificare, asociaţii şi federaţii din agricultura ecologică. “Verzii” sunt cazaţi în Pavilionul 29 de la Romexpo. Dacă sunteţi fermier, aici vă puteţi documenta despre ce înseamnă agricultura ecologică, cum puteţi să treceţi de la producţia convenţională la cea fără chimicale, care sunt rigorile bio, cum obţineţi certificarea, cum vă puteţi valorifica roadele. Iar comercianţii îşi pot găsi aici noi surse de aprovizionare cu produse sănătoase şi “curate”. În acelaşi timp, publicul larg are ocazia să deguste şi să cumpere alimentele ecologice aduse de expozanţi: miere şi produse apicole de la Tremot Dobre şi Fiii, Tivadar Petre, Stupina Biriş, Ecoapis Sabin, ouă de la Avi Pop, pâine, făinuri şi produse de panificaţie de la Naturalia şi Shalom Bio Food, brânzeturi de la Asociaţia Valea Asăului Eco Rozi, uleiuri şi suplimente alimentare din cânepă de la Canah, ceaiuri de la Farmacia Naturii şi Sonnentor, produse din soia (tofu, lapte, iaurt, sana) de la BIOpack. Salonul este deschis până duminică.

Sursa: Jurnalul National

VARIETATE
Aşa că, dacă vreţi să vă informaţi despre agricultura ecologică, să degustaţi şi să cumpăraţi alimente fără chimicale, nu ocoliţi Pavilionul 29 de la Romexpo! Printre expozanţi se numără producătorul de uleiuri şi suplimente alimentare din cânepă Canah International, apicultorii Tremot Dobre şi Fiii, Tivadar Petre, Stupina Biriş, Ecoapis Sabin şi producătorii de ceaiuri ecologice Farmacia Naturii şi Sonnentor. Nu vor lipsi brânzeturile ecologice, din lapte ără chimicale şi antibiotice, la manifestare anunţându-şi participarea sociaţia Valea Asăului şi Dorna. Naturalia şi Shalom Bio Food vin cu pâine, produse de patiserie şi făină ecologică. Să nu uităm de ouă eco, cereale, sucuri, dulciuri, produse din soia ecologică… Şi lista cu bunătăţi fără chimiale poate continua, pentru că nu mai puţin de 20 de societăţi comerciale au anunţat că doresc să participe la Salonul Ecoagricultura, potrivit datelor Asociaţiei Bio România.
Salonul este deschis pe toată durata Indagra Farm (5-9 noiembrie). Programul de vizitare a expoziţiei este zilnic, între orele 10:00 şi 18:00, şi duminică, între 10:00 şi 16:00.
Pe lângă Salonul Ecoagricultura, la Indagra Farm puteţi vizita expoziţii de animale şi păsări, de flori şi grădinărit şi de utilaje agricole. De asemenea, în paralel cu Indagra, la Romexpo se desfăşoară şi expoziţii internaţionale de ambalaje şi mase plastice.

Sursa: Jurnalul National

Sursa: NewsIn

Scopul festivalului este acela de a promova conceptul de healthy food/ slow food, prin intermediul celor 25 de restaurante prezente aici, precum si al celor 80 de expozanti, producatori din domeniul alimentar, persoane fizice si juridice, din care 20 de expozanti sunt producatori ecologici.
Va asteptam cu drag!