Regimuri fiscale pentru protectia mediului

Comisia Europeana, impreuna cu Programul pentru Mediu al ONU (UNEP), a lansat recent un nou raport de importanta majora, care accentueaza nevoia unei schimbari radicale in utilizarea resurselor limitate de catre economiile dezvoltate. Raportul prezinta masuri prioritare de mediu, fundamentate stiintific, ce trebuie luate la nivel mondial si o ierarhizare a produselor, materialelor, activitatilor economice, precum si a activitatilor legate de stilul de viata in functie de impactul acestora asupra mediului si resurselor. Printre constatarile principale ale raportului se afla si aceea ca mai mult de jumatate din productia agricola la nivel mondial este in prezent destinata hranei pentru animale si ca o dublare a bunastarii duce in mod normal la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente. Raportul, elaborat de Comitetul international pentru gestionarea durabila a resurselor, arata ca autoritatile legislative si factorii de decizie care au in vedere bunastarea planetei ar trebui sa aplice impozite si alte stimulente pentru a incuraja practicile agricole mai ecologice si reducerea utilizarii combustibililor fosili, informeaza europa.eu.

Janez Potočnik, comisarul european pentru mediu: „Acest raport accentueaza nevoia urgenta de a trece la o economie bazata pe utilizarea eficienta a resurselor. Va fi un efort titanic, dar esential pentru prosperitatea si calitatea vietii noastre in viitor. Daca vrem cu adevarat sa schimbam modul in care utilizam resursele, modificarea semnalelor tarifare prin impozitare este una dintre abordarile cele mai eficiente si mai productive.”

Angela Cropper, director executiv adjunct al UNEP: „Putem realiza atat o crestere economica durabila, cat si bunastarea mediului. Trebuie sa incepem prin a intensifica actiunile care contribuie cel mai mult la reducerea impactului negativ al umanitatii asupra ecosistemelor. In acest sens, raportul aduce o contributie semnificativa la modul de a gandi al factorilor de decizie, iar la nivel individual, reafirma indemnurile deja cunoscute: mancati mai putina carne, stingeti luminile, izolati-va casele, reglati termostatele la temperaturi mai mici, reduceti aerul conditionat, evitati calatoriile cu avionul si, pe cat posibil, lasati masina in garaj. Toate aceste actiuni necesita eforturi minime, dar cu beneficii maxime pentru sanatatea planetei noastre.”

Principalii poluanti
Raportul „Impactul productiei si al consumului asupra mediului: principalele produse si materiale poluante” este cel mai recent dintr-o serie de rapoarte ale Comitetului international pentru gestionarea durabila a resurselor. Pe baza unor analize ale ciclului de viata, raportul face o clasificare a materialelor si a energiei necesare pentru productia, consumul si evacuarea produselor si identifica procesele, produsele si materialele cele mai nocive din perspectiva efectelor asupra mediului la nivel global. Pe primele locuri se afla produsele agricole, in special cele de origine animala, mai mult de jumatate din productia agricola vegetala la nivel mondial fiind utilizata pentru hrana animalelor. Sunt, de asemenea, vizati utilizatorii de combustibili fosili, in special companiile de electricitate si alte sectoare industriale mari consumatoare de energie, sistemele de incalzire a locuintelor si transporturile. Printre materialele cu cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului lor de viata se numara masele plastice, fierul, otelul si aluminiul.

Comitetul prezinta o lista a principalelor tipuri de presiune asupra mediului, care trebuie reduse cu prioritate: schimbarile climatice, schimbarea habitatelor, poluarea cu azot si fosfor, exploatarea excesiva a resurselor piscicole, a padurilor si a altor resurse, speciile invazive, retelele nesigure de apa potabila, canalizare si salubrizare, arderea de combustibili solizi la nivel de locuinte, expunerea la plumb, poluarea atmosferica urbana si expunerea profesionala la pulberi in suspensie.

Riscurile abundentei
Comitetul prezinta si o serie de dovezi ingrijoratoare care arata ca, odata cu cresterea bunastarii, creste si impactul umanitatii asupra mediului inconjurator, contrar parerii generale conform careia bunastarea ar reduce amprenta asupra mediului.

Raportul arata ca un nivel ridicat de prosperitate poate aduce cu sine modificari de procese si dispozitive relativ simple pentru controlul surselor locale conventionale de poluare a aerului si a apelor, dar, in acelasi timp, duce la intensificarea unor probleme pe scara larga, precum utilizarea energiei si emisiile de gaze cu efect de sera. In ceea ce priveste emisiile de CO₂, „dublarea bunastarii duce, in mod normal, la o crestere a presiunii asupra mediului cu 60 pana la 80 de procente si, uneori, chiar mai mult, in cazul economiilor emergente”, se spune in raport.

*

*        *

Comitetul international pentru gestionarea durabila a resurselor
Comitetul pentru resurse a fost instituit pentru a furniza o perspectiva stiintifica independenta asupra utilizarii resurselor naturale si asupra impactului acestora asupra mediului, in incercarea de a separa cresterea economica de degradarea mediului inconjurator. Sunt luate in considerare parerile unor experti in probleme de mediu din intreaga lume. Comitetul este coprezidat de presedintele UICN, Ashok Khosla, si de profesorul Ernst Ulrich von Weizsäcker, fost presedinte al Comisiei pentru Mediu a Bundestag-ului.

Raportul complet este disponibil la adresa: http://www.unep.org/resourcepanel