Tratarea cu dolomită a solurilor creşte randamentul culturilor cu 30%

Efectele DEL-CA-MAG în productivitatea fermelor au fost testate până în prezent de sute de fermieri care au observat creşteri vizibile în producţia vacilor de lapte şi la greutatea puilor de carne. Un nou studiu arată că dolomitul de Delniţa, cunoscut sub numele de DEL-CA-MAG, are efecte benefice şi asupra solurilor. “Studiul documentar asupra zăcământului de dolomita de Ia Delniţa, judetul Harghita, în legatură cu importanţa acesteia pentru agricultură” realizat de Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti arată că folosirea dolomitei este o soluţie 100% naturală care poate fi utilizată pentru creşterea productivităţii pentru o serie de culturi importante pentru economia României cum ar fi pomii fructiferi, cartoful sau viţa de vie.

Potrivit studiului menţionat, folosirea dolomitului ca aport de calciu şi magneziu pentru solurile cultivate cu plante conferă acestora rezistenţă Ia frângere şi cădere, prin rolul esențial în dezvoltarea sistemului radicular şi al tulpinitor. Dolomita nu exercită efecte fitotoxice asupra plantelor, chiar şi în cantităţi mai mari (fiind dealtfel considerat ca singurul ion cu această insuşire) iar prin absenţa lui influenţeză negativ absorbția ionilor fosforici şi a nitraţilor. “Mineralul menţine pectaţiile de calciu timp mai indelungat în pulpa fructelor, asigurând acestora rezistenţă mai mare la păstrare şi inducerea unor efecte pozitive în rezistenţa plantelor la atacul bolilor şi dăunătorilor” se precizează în studiu.

Cercetătorii spun că dolomitul poate fi folosit pentru completarea necesarului de magneziu, ca amendament pentru corectarea aciditatii solului, cu efecte mai bune decât carbonatul de calciu, mai ales pentru cuturile care nu suportă exces de calciu, cum ar fi cartoful, inul sau ţelina.

Fructele sunt mai sănătoase

Lipsa calciului în sol este vizibilă în special la măr, spun cercetătorii de la ICPA Bucureşti. “Se consideră că fenomenul prăbuşirii, în procesul coacerii şi păstrării fructelor, în depozit, manifestat prin pete punctiforme, de culoare maronie, este o consecinţă a diminuării conţinutului de calciu în fructe”.

Aceeași părere o împărtășește și cultivatorul de fructe care a folosit DEL-CA-MAG  pentru prima dată anul trecut. Potrivit cultivatorului Gheorghe Ciocan din zona Oașului, recolta de mere este surprinzătoare față de aștepările lor pentru anul acesta. “La noi în zonă recolta este bună o dată la doi ani. Un an avem recoltă bună iar anul care urmează abia dacă culegem câteva fructe. Anul acesta urma să fie un an cu producție slabă, dar am fost surprins de cantitatea de mere care este cam cu 40 la sută mai mare decât în anii în care productivitatea nu era nici 5 la sută.

Gheorghe Ciocan nu s-a limitat la utilizarea DEL-CA-MAG numai pentru culturile de măr. Acesta a utilizat DEL-CA-MAG și la pruni, piersici, roșii, salată, ceapă și chiar la iarbă, care este mai verde și mai sănătoasă pentru animale. La pruni, anul trecut era o creștere cu cel puțin 30 la sută mai mare deoarece prunele nu au căzut jos și s-au copt cu cel puțin două săptămâni mai târziu decât ale vecinilor.

Aceștia și-au dat seama de efectele DELCAMAG prin comparație cu livezile vecinilor. “Prima dată am folosit DELCAMAG la pruni și meri. Merele nu au cazut ca altă dată și nici nu au mai avut petele negre din anii trecuți iar prunele s-au copt cu două săptămâni mai târziu ca la vecini. Frunzele copacilor sunt mult mai închise iar când s-au copt fructele acestea nu au căzut pe jos ca altă dată.

Cred că anula cesta am avut cam cu 40% mai multe prune decât era în aniii fără producție spune domnul Gheorghe Ciocan.

Printre avantajele folosirii dolomitului se numără calitatea fructelor și legumelor, dar și gustul lor. Aportul suplimentar de calciu și magneziu în sol determină creșterea mai sănătoasă a acestora, fără să fie nevoie de alte îngrășăminte care modifică calitățile naturale ale produselor. Persoana care a folosit DEL-CA-MAG încă de anul trecut nu a folosit niciodata o altă formă de îngrășământ iar iar rezultatul nu a întârziat. “Fructele au o dulceață aparte iar roșiile au gustul acela de altă dată” spune Gheorghe Ciocan.

Efectele deficienței de calciu și magneziu pentru culturi

O nutriţie deficitară în magneziu poate fi considerată când conţinutul acestui element în substanţa uscată a frunzelor, prelevate în momentele diagnostice, se situează sub O,15 % Mg.  Conţinutul redus de magneziu mobil, cât şi reacţia acidă a solului, asociată fiind cu un exces de potasiu mobil în soluţia solului sunt principalii factori declanşatori ai carenţei de magneziu. Carența de Mg determină scăderea conţinutului de clorofilă, manifestindu-se printr-o decolorare la frunzele din etajul inferior. Frunzele capătă între nervuri o nuanţă verde deschis, evoluând spre gălbiu, ca în final să ajungă Ia o culoare roşietică-purpurie, nervurile continuând să rămână verzi. Astfel se inhibă sinteza proteinelor, dereglându-se metabolismul azotului şi ciclul acidului citric, prin creşterea continutului de acid malic. Plantele sunt afectate, în final, prin întârzierea parcuregerii fazelor de vegetaţie, rădicinile râmânând subţiri şi fragile.

“La vecini frunzele prunilor sunt mai galbene iar roșiile și gogoșarii sunt încă verzi când ai noștri sunt deja copți. Am pus DELCAMAG și la ceapă. E mai închisă la culoare și s-a copt mai repede. Și roșiile și ceapa au gust mai bun fără să adăugăm alt îngrășămât sal să le stropim. Cel mai bine se văd efectele la iarbă și pomi” a precizat Gheorghe Ciocan.

Mai puține culturi afectate de dăunătoare

Formele de Mg accesibile plantelor sunt magneziul schimbabil şi cel solubil în apă, ca urmare a acţiunii reciporce dintre plante-sol-şi îngrăşământ. Pe solurile deficitare in magneziu amendarea se face cu dolomit, care este carbonat dublu de calciu și magneziu, spun cercetătorii.“Scăderea capacității de producție a solurilor acide impune, ca măsură primordială, corectarea reacției acide prin neutraliza reacția dăunătoare și prin completarea rezervei de calciu și magneziu. Dintre materialele utilizate, ca amendament, pentru corectarea acidității dăunătoare a solului, dolomitul s-a dovedit a fi foarte eficientă, datorită conținutului ridicat în calciu, dar mai ales în magneziu” se concluzionează în studiu. “Am observat la ceapă și usturoi. Anul acesta nicio insectă nu le-a atacat spre deosebire de trecut când au mâncat jumatate din cultura de ceapă” ne-a mai declarat Gheorghe Ciocan.

Dolomitul, recomandat pentru culturile de cartof

Efectele dolomitei s-au dovedit a fi benefice pentru creșterea productivității la plantele mari consumatoare de magneziu cum ar fi: lucerna, lupinul, sfecla, tutunul, trifoiul, tomatele, salata, iar dintre cele care răspund mai bine la aplicarea acestui nutrient se numără ceapa, porumbul, cânepa, trifoiul, sfecla furajeră,tomatele și ridichea. “Se poate atenționa faptul că pe terenurile pe care s-au aplicat amendamente calcaroase pentru corectarea reacției acide a solului, cultura cartofului reacționează bine la aplicarea produselor bogate în magneziu, aceasta deoarece prin creșterea cantității de calciu în soluția solului are loc o reducere a capacității plantelor de a asimila magneziu.”

Adminsitrarea dolomitului se face o dată la 4 ani

La pomi fructiferi normali, Gheorghe Ciocan a folosit 2 kg iar la piersici mai mici s-a pus 1 kg de DEL-CA-MAG. La legume, s-a calculat 1-1,5 tone la hectar. Totodată S.C. Exploatarea Minieră Harghita S.A a mai vândut unui proprietar din zona Oașului DEL-CA-MAG ce a fost utilizat pe o suprafață de 2,5 hectare de pruni. Deținătorul livezii declară ca are o recoltă mai bogată, prunele s-au copt mai târziu frunzele au fost mult mai verzi și este foarte mulțumit de produs. Cu mai multe detalii vom reveni în numărul viitor.

Totodată S.C. Exploatarea Minieră Harghita S.A a făcut în acest an mai multe cercetări la un fermier în județul Bistrița pe pruni, meri caise și vie. Acesta declaă că efectele sunt vizibile iar mai multe detalii vor fi oferite în numerele viitoare când fructele vor fi coapte. De asemenea s-au făcut studii cu Stațiunea de Cercetări a Cartofului din județul Harghita. Amănunte vor fi prezentate după culegerea recoltei.