Comuna Frumoasa – Jud. Teleorman
Frumoasa este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Frumoasa (reședința) și Păuleasca.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frumoasa se ridică la 2.203 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.658 de locuitori.
Sursa: wikipedia
Comuna Bragadiru – Jud. Teleorman
Bragadiru este atestată documentar la 13 decembrie 1783. Ea s-a format prin migrarea populațiilor unor sate mai vechi din zonă și anume Țânțăreni, Cătunul, Gorganul, Scăești, Voevodești, ulterior dispărute. Din 1861 devine comună, având în componență și satele Țânțăreni, Scăești, dispărute în jurul anului 1900. De la atestarea sa documentară și până în anul 1950 localitatea Bragadiru a aparținut județului Teleorman, plasa Marginea. Între anii 1904-1908 comuna Bragadiru a fost reședința acestei plăși, care conținea atunci comunele Bragadiru, Conțești, Frumoasa, Găuriciu și Năsturelu. În perioada 1950-1968 comuna Bragadiru a aparținut raionului Zimnicea, aflat inițial în regiunea Teleorman, iar din 1952 în regiunea București. Din 1968 comuna Bragadiru este în județul Teleorman.
Sursa: wikipedia
Comuna Năsturelu – Jud. Teleorman
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Năsturelu se ridică la 2.619 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.904 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,44%). Pentru 7,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,87%). Pentru 7,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
sursa: wikipedia
Comuna Pietroșani – Jud. Teleorman
Satul Pietroșani este atestat documentar la 17 decembrie 1569 și a devenit comună în 1861. Comuna Pietroșani s-a redus la satul cu același nume,cu excepția perioadelor 1925-1930 și 1950-1968,când a avut în componența sa și satul Pietrișu.În secolul al XVII-lea și primele trei decenii ale secolului al XVIII-lea satul (localitatea) era în județul Teleorman,plasa Marginea; la mijlocul secolului al XVIII-lea trece în județul Vlașca,plasa Marginea; în perioada 1829-1845 este iar în județul Teleorman; între anii 1845-1950 localitatea se găsește în județul Vlașca, plasa având denumirile succesive Marginea, Dunărea, Burnaz, Arsache; între anii 1950-1968 comuna aparține raionului Zimnicea,situat mai întâi în regiunea Teleorman,iar din 1952 în regiunea București;din anul 1968 comuna Pietroșani este în județul Teleorman. De-a lungul timpului, proprietarii mai importanți ai moșiei Pietroșani au fost domnitorul Șerban Cantacuzino (care a stăpânit moșia între anii 1667-1688), Mănăstirea Comana (a stăpânit partea de moșie dinspre Pietrișu în secolul al XVIII-lea),boierii frați Dimitrie și Hristodor Lapati (între1795-1851),domnitorul Barbu Știrbey ( în perioada 1859-1869),principele Dimitrie Barbu Știrbey,fiul domnitorului (între anii 1870-1913).
sursa: wikipedia
Mun. Alexandria – Jud. Teleorman
Alexandria este municipiul de reședință al județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță de București.
Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz, orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.
sursa: wikipedia
Mun. Giurgiu – Jud. Giurgiu
Giurgiu (bulgară: Ghiurghevo (Гюргево), turcă: Yergöğü) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România. Este un port fluvial important și un punct de frontieră cu Bulgaria. Are o suprafață de 5.388 ha.
Giurgiu se situează la marginea sudică a țării și a județului, pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud de capitala București, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, regiune a cărei reședință, orașul Ruse, se află chiar pe malul opus al Dunării. Este reședința județului, și, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale euroregiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu. Orașul se află atat în Câmpia Burnazului, cât și în Lunca Dunării, solul fiind nisipos.
sursa: wikipedia
Comuna Gostinu – Jud. Giurgiu
Comuna se află la marginea de sud a județului, pe malul Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este deservită de șoseaua județeană DJ507, care o leagă spre est de Oinacu și Giurgiu (unde se termină în DN5).
laja Gostinu unde se poate merge entru o zi sau se poate rămâne chiar peste noapte, la cort, pe plajă, pentru a prinde cel mai frumos răsărit pe Dunăre.
Localnicii din Gostinu se laudă cu “marea lor fără valuri” şi au de ce. Plaja de lângă localitatea Gostinu se întinde pe o suprafaţă de peste 1,5 kilometri lungime şi este atât de lată încât poţi sta suficient de departe de restul lumii, pentru a te bucura în linişte de natură.
Nisipul este fin, apa este limpede şi se adânceşte treptat, iar pădurea care delimitează plaja ferește de razele soarelui la orele prânzului. În weekend, la intrarea pe plajă se află chiar şi un bar, de unde se pot cumpăra băuturi reci şi îngheţată.
sursa: wikipedia
sursa: www.feminis.ro
Comuna Oinacu – Jud. Giurgiu
Comuna Oinacu se află la marginea de sud a județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, la nord-est de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ507, care o leagă spre sud-vest de Giurgiu (unde se termină în DN5) și spre est de Gostinu.
sursa: wikipedia
Comuna Prundu – Jud. Giurgiu
Comuna se află în sud-estul județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. La Prundu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre nord la Comana (unde are o porțiune comună cu DN5A), Colibași și Vărăști.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu 1000 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală cu 51 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Braniștea, tot doar cu satul de reședință, având 579 de locuitori, o biserică și o școală comunală mixtă cu 22 de elevi (toți băieți). În 1931, comuna Braniștea a fost desființată, satul ei trecând la comuna Oinacu. Pe la 1938, a fost înființat pe teritoriul comunei și satul Comasca, un sat nou, cu străzi drepte.
sursa: wikipedia
Municipiul Calarasi – Jud. Călărași
Călărași (în trecut, Lichirești și, temporar, Știrbeiu) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România. Este cel mai mare oraș al județului și unul din cele mai importante municipii din regiunea de dezvoltare Sud. Situat în sud-estul României, pe partea dreaptă a cursului brațului Borcea al Dunării, Călărașiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie și industria de prefabricate. Conform datelor finale ale recensământului populației din anul 2011, municipiul Călărași are o populație de 65181 de locuitori.
sursa: wikipedia
Comuna Chirnogi – Jud. Călărași
Comuna Chirnogi, judeţul Călăraşi este aşezată în partea de Vest a judeţului Călăraşi, pe coordonatele 26034′ longitudine estică şi 44015′ latitudine nordică la 7 km. Vest de municipiul Olteniţa, la 7 km Nord de fluviul Dunărea, într-o zonă formată din extremitatea sud-estică a Cămpiei Burnasului şi compartimentul de luncă de la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea.
Există numeroase urme arheologice descoperite pe teritoiul comunei Chirnogi, este atestată existenţa omului şi dezvoltarea social – economică din cele mai vechi timpuri, mai precis în cursul anului 1922 sub îndrumarea domnului Vasile Pîrvan, cu prilejul unor cercetări arheologice a fost descoperit un fragment ceramic ornamentat cu motive decorative caracteristice culturii Boian(faza Bolintineanu – cultură neolitică – circa 4.000 – 3.400 î.en.) fragment care face parte dintr-un vas cu picior.
sursa: www.comunachirnogi.ro
