Ce înseamnă One Health pentru sectorul agroalimentar și cum se leagă siguranța alimentelor de sănătatea solului, a apei, a plantelor și a animalelor.
Siguranța alimentelor începe înainte ca un produs să ajungă pe raft. Apa folosită în fermă, starea solului, sănătatea plantelor și a animalelor fac parte din același sistem de care depinde și sănătatea oamenilor. Conceptul One Health, tradus prin „O singură sănătate”, propune să privim împreună aceste legături atunci când producem hrană și prevenim riscurile.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, One Health este o abordare care urmărește sănătatea oamenilor, animalelor și ecosistemelor prin colaborarea dintre domenii. Medicina umană, medicina veterinară, agricultura și protecția mediului au nevoie de informații comune și de acțiuni coordonate.
Aplicarea acestui concept include prevenirea bolilor care se pot transmite între animale și oameni, gestionarea rezistenței la antimicrobiene și siguranța alimentelor. Pentru sectorul agroalimentar, întrebarea practică este: cum putem identifica și reduce riscurile de-a lungul întregului lanț, de la producție până la consum?
O problemă de siguranță alimentară poate apărea în timpul producției, procesării, transportului sau pregătirii hranei. OMS subliniază că prevenția presupune implicarea mai multor sectoare și verificări pe întregul traseu al alimentelor.
Pentru fermieri și producători, această perspectivă înseamnă să coreleze informațiile despre resursele folosite, sănătatea culturilor și a animalelor cu cele despre produsul final. O analiză făcută într-o singură etapă oferă doar o parte din imagine.
Comisia Europeană include printre obiectivele agriculturii ecologice utilizarea responsabilă a resurselor naturale, menținerea biodiversității, îmbunătățirea fertilității solului și protejarea calității apei. Aceste obiective au puncte de întâlnire cu abordarea One Health.
Pentru comunitatea interesată de agricultura BIO, legătura este concretă: modul în care sunt gestionate terenurile, apa și animalele contează pentru funcționarea întregului sistem alimentar. Certificarea ecologică și eventualele scheme de certificare One Health au însă cerințe proprii și trebuie evaluate separat.
În România, proiectul ADER 16.1.2 are ca temă elaborarea unei scheme de certificare pe lanțul alimentar conform conceptului One Health. Informațiile publicate de USAMV Cluj-Napoca indică IBA București drept lider al proiectului și participarea unor instituții din cercetarea alimentară, medicina umană și medicina veterinară.
Tema certificării este prezentată și în articolul RO.aliment despre One Health și producția alimentară durabilă. Pentru un operator interesat de o astfel de schemă, condițiile de acces, criteriile de audit și statutul certificării trebuie verificate în documentația oficială actualizată a schemei.
FAO plasează sistemele agroalimentare în centrul relației dintre sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Integrarea acestor domenii presupune colaborare și decizii susținute de date, adaptate realității din teren.
Pentru producători, un punct de pornire util este evaluarea practicilor existente împreună cu specialiștii: ce riscuri sunt urmărite, ce informații lipsesc și cine poate interveni. Pentru consumatori, transparența privind originea produselor și modul de producție ajută la înțelegerea alegerilor alimentare.
O producție alimentară durabilă cere atenție la fiecare verigă, de la resursele naturale până la alimentul consumat. One Health oferă un cadru comun pentru această responsabilitate.
Citește și: AgriDataValue, proiect prezentat pe site-ul BIO România, și materialul despre monitorizarea digitală a irigației și solului în Teremia Mare.
Documentare verificată la 25 octombrie 2026. Surse: OMS (One Health și siguranța alimentelor), FAO, Comisia Europeană, USAMV Cluj-Napoca și RO.aliment. Text de sinteză pentru BIO România.